Aparitii tainice ale ingerilor

Îngerul păzitor al călugăriței franceze Marie du Christ a luat forma unui vultur ca să o poată conduce  în bilocație în călătorii îndepărtate, în timp ce îngerul Annei Ebele (1917-1985), o tânără nemțoaică pe care a trebuit să o protejeze de soldați, a ales forma unui porumbel care se așeza pe umărul sau pe mâinile ei: "Am luat această formă ca să pot conversa cu tine fără a atrage atenția. Trebuie să ascunzi toate darurile pline de grație primite de la Soțul tău divin."

Aceste deghizări nu sunt surprinzătoare de fapt, atunci când știm ce s-a petrecut la Zeitun, în Egipt, între anii  1968-1969. Fecioara Maria și-a făcut apariția în tăcere și aureolată de un nimb luminos, deasupra cupolei unei biserici, vizibilă pentru mii de persoane de toate credințele. Această siluetă luminoasă a putut chiar să fie fotografiată împreună cu siluetele ființelor misterioase care o însoțeau:
"În plus, în ziua apariției luminoase, pe cer zburau neîntâmplător foarte mulți porumbei alb-strălucitori de aceeași culoare cu a Fecioarei, astfel încât cerul întreg sclipea de alb strălucitor...".
(Michel Nil, Apparitions de la Tres Sainte Vierge Marie en Egypte en 1968-1969)

Toate relatările legate de acest eveniment sunt asemănătoare:
"A doua oară, porumbeii au apărut pe cer la două noaptea o dată cu a doua apariție a Fecioarei, lucru care nu este foarte natural deoarece porumbeii nu zboară noaptea în mod normal; în plus, acești porumbei erau de o culoare albă strălucitoare care sclipea în întunericul nopții."

Aceste păsări stranii de lumină aveau un comportament cel puțin neobișnuit:
"În epoca aparițiilor, se manifestau pe cer stele și îngeri. Porumbeii zburau foarte frumos creând deasupra noastră forme simbolice, ca de exemplu forme de cruce. Câteodată ei erau foarte luminoși, aproape ireali, altădată păreau porumbei reali. Uneori lumina strălucea puternic din ciocurile lor sau de la nivelul aripilor."

Credincioșii erau convinși că porumbeii aceia strălucitori erau îngeri care își escortau astfel regina. Unele persoane au întrezărit chiar anumite siluete luminoase de adolescenți care le luau locul câteodată.

Cunoscând aceste apariții și manifestări, experiența servitoarei lui Dumnezeu Speranza Gonzales Puig (1823-1885), fondatoarea grupării creștine  Misionarele Inimii Imaculate a Fecioarei Maria din Spania, nu ne mai apare atât de insolită pe cât a părut pentru directorul ei spiritual de la acea vreme. În Notas autobiograficas, ea povestește că era mereu însoțită și instruită de îngeri. Pe 4 ianuarie 1856, ea s-a regăsit "înconjurată de 9 îngeri păzitori", dintre care mai ales unul era protectorul ei. Numărul celorlalți îngeri din jurul ei varia mereu. Ei îi vorbeau adeseori și de cele mai multe ori ea îi vedea sub forma unor "globuri luminoase" și le auzea "vocile duioase care o instruiau pe cărările virtuții".
 
În general, îngerii se manifestă însă sub forme omenești. Ei pot apărea sub forma unor adolescenți sau a unor bărbați de o mare frumusețe, dar uneori ei se manifestă sub forma unor copii. Astfel, îngerul păzitor al sfintei Francesca Romana și îngerul care a pregătit-o pe Catherine Labouré (1806-1876) pentru întâlnirea cu Fecioara Maria în capela de pe strada Bac, pe 18 iulie 1830 s-au manifestat și ei sub forma unor copii:
"În sfârșit, pe la orele 11 seara m-au auzit strigată pe nume: "Sora mea! Sora mea!"
M-am ridicat privind în direcția vocii pe care o auzeam și care ajungea la mine dintr-o parte. Am tras o perdea și am văzut un copil de patru sau cinci ani, îmbrăcat în alb,  care mi-a spus:
"Luați o diligență și veniți la sfânta capelă. Maica Domnului vă așteaptă!"
M-am grăbit să mă îmbrac și m-am îndreptat spre partea camerei  unde copilul mă aștepta în picioare fără a fi mai înalt decât marginea patului meu. L-am urmat apoi și l-am admirat conducându-mă din stânga mea și  emanând raze de lumină peste tot pe unde trecea."
(René Laurentin, Vie authentique de Catherine Labouré)
Micuțul s-a dovedit surprinzător de autoritar în momentul în care Catherine ajunsă la capelă părea că nu-și dă seama că se află în fața Fecioarei Maria. "În momentul acela micuțul mi-a vorbit dar nu cu o voce de copil, ci cu o voce puternică de bărbat, iar cuvintele lui erau pline de fermitate."

Micul înger păzitor al sfintei Francesca Romana s-a dovedit și el foarte ferm, ca și cel al misticei spaniole Marina de Escobar (1554-1633), care o vizita sub forma unui copil de șapte-opt ani. După stigmatizarea ei, Marina a primit 4 și apoi 12 îngeri suplimentari, care se aflau în serviciul ei pentru a o ajuta în rugăciunile și operele ei pioase, pentru a o îngriji în timpul bolilor ei continue și pentru a o consola în timpul suferințelor și încercărilor sale. Toți se prezentau sub forma unor copii, iar unul dintre ei, care avea aparența unui copil de 2 ani, i-a spus într-o zi:
"Eu sunt mic dar Dumnezeu mi-a dat o putere foarte mare."

Călugărița Camilla Pudenziana Zangoni (1586-1662), din Bologna, a început să-și vadă îngerul păzitor de la vârsta de 40 ani: el îi apărea sub forma unui copil fermecător de 7-8 ani.

Să ne focalizăm acum asupra unei manifestări supranaturale care i-a făcut pe toți să își piardă cumpătul, chiar și pe anchetatorii Vaticanului veniți la fața locului. Acest fenomen nu s-a petrecut nici în Portugalia, nici în Spania sau în Italia, țări catolice prin excelență, în care acest gen de miracol nu surprinde pe aproape nimeni, ci în Japonia, țară șintoistă și budistă. Miracolul a fost văzut de mii de oameni, a fost fotografiat și chiar filmat de televiziunile japoneze locale și naționale. O statuie din lemn a Fecioarei a plâns, vărsând lacrimi timp de mai multe zile într-o biserică japoneză, în vreme ce o credincioasă primea prin claraudiție mesaje de la îngerul ei păzitor și de la Fecioară în legătură cu miracolul de la Fatima. De-a dreptul înnebunitor!

Întrucât minunile nu sunt foarte frecvente la budiști, această statuie a pus în încurcătură toate autoritățile ecleziastice și politice. Deși a fost studiată, analizată, radiografiată, nu s-a descoperit în ea niciun mecanism, furtun sau cristal. Evenimentul a fost senzațional: statuia unei "zeițe“ străine se manifesta în Þara Soarelui Răsare! Pe 4 ianuarie 1975, statuia Fecioarei aflată în Mănăstirea din orașul Akita a început să plângă, marcând începutul primului miracol constatat de milioane de japonezi de toate confesiunile. Acest fenomen supranatural a durat până pe 15 septembrie 1981, când a avut loc a 101-a și ultima lacrimație. Mitsuo Fukushima, reporter la Fuji News, dar și alte două canale de televiziune plasaseră camere de luat vederi în fața statuii, pentru a o filma 24 din 24 de ore, ca să surprindă lacrimile care se prelingeau pe obrajii de lemn! Iată comentariului episcopului, total depășit de situație, reprodus în lucrarea Akita, lacrimile și mesajele Fecioarei de Teiji Yasuda:
"Am mers la mănăstire și am văzut. Eram stupefiat, deși știam că miracolele erau frecvente în Biblie. Dar aceea era Biblia... Faptul de a vedea eu însumi un miracol m-a tulburat foarte mult... Este inexprimabil! Pe de altă parte, asta mi s-a părut prea de tot.
Atunci am pus-o sub observație pe sora Sasagawa și i-am răscolit tot trecutul. Sora Sasagawa a fost în centrul problemei. Nu am descoperit nimic neobișnuit.“

Pregătită de către îngerul său păzitor (așa cum fusese de curând și sora Catherine Laboure, din Rue du Bac), călugărița avea stigmate și, în plus, o percepea prin clarviziune pe Sfânta Fecioară, care îi transmitea mesaje. Autoritățile ecleziastice japoneze erau convinse că, într-un fel sau altul, lacrimațiile aveau legătură cu ea. Atunci călugărița a fost cercetată amănunțit de către detectivi, iar lacrimile au fost analizate. Primul studiu, realizat de către un medic de la Facultatea de Medicină Legală, a identificat sângele care cursese din statuie: era grupa AB. În schimb, grupa sanguină a lacrimilor era grupa B. O altă analiză a lacrimilor vărsate pe 22 august 1981 le-a clasat de data aceasta în grupa 0. Prin aceasta, călugărița a fost de facto scoasă din discuție și Vaticanul a sfârșit prin a depune grosul dosar (urmare a șapte ani de anchetă) pe biroul cardinalului Ratzinger, pe vremea aceea prefect al Congregației pentru doctrina credinței. Viitorul Papă Benedict al XVI-lea a recunoscut în 1988 caracterul supranatural al acestor lacrimi miraculoase. Era deci un fenomen supranatural (un miracol), întru totul conform canoanelor Romei.
Dar ce i-a spus oare atât de grav Sfânta Fecioară acestei călugărițe japoneze? Ce o făcea să plângă? Veștile nu sunt prea bune:

3 august 1973: "Tatăl Ceresc se pregătește să pedepsească întreaga umanitate.“
13 octombrie 1973: "Draga mea fiică, ascultă ceea ce am să-ți spun. Așa cum ți-am spus deja, dacă oamenii nu se îndreaptă și nu devin mai buni, Tatăl Ceresc va trimite o mare nenorocire asupra umanității. Va fi o pedeapsă mai mare decât Potopul, așa cum nu s-a mai văzut niciodată. Focul va coborî din cer și va distruge mare parte din omenire, fără a cruța pe nimeni.“
13 octombrie este, bineînțeles, data aniversară a miracolului de la Fatima. Aceasta nu este o întâmplare, ci dimpotrivă: avertismentul din 1917 a fost reînnoit în 1973, ca și în 1961, la Garabandal.

Iată varianta celui de al 3-lea secret de la Fatima ce a fost dictată de Fecioara Maria maicii Agnes, în Japonia, la data de 13 octombrie 1973:
"Cum ți-am spus deja, dacă oamenii nu se căiesc și nu se îndreaptă, Tatăl Ceresc va da o pedeapsă teribilă întregii umanități. Va fi o pedeapsă mai grea decât Potopul, o pedeapsă așa cum nu a mai fost niciodată: un foc va coborî din ceruri și va ucide o mare parte din omenire, atât pe cei buni, cât și pe cei răi, și nu îi va scuti nici pe preoți, nici pe credincioși. Supraviețuitorii vor fi atât de dezolați, încât îi vor invidia pe cei morți.
Singurele arme care vor mai exista atunci vor fi mătăniile pentru rugăciune și semnul lăsat de Fiul meu. Faceți-vă rugăciunile în fiecare zi.
Diavolul se va infiltra chiar și în Biserică, producând discordie, astfel că vom vedea cardinali ridicându-se împotriva cardinalilor și episcopi ridicându-se împotriva altor episcopi. Preoții care mă vor sluji plini de iubire vor fi disprețuiți și atacați de ceilalți; bisericile și altarele vor fi jefuite și Biserica va fi plină de cei care acceptă compromisurile, iar diavolul va împinge pe mulți preoți și multe suflete consacrate lui DUMNEZEU să nu Îl mai slujească pe Domnul. Diavolul se va înverșuna mai ales împotriva acestor suflete consacrate [prin jurământ monastic] lui DUMNEZEU.
Perspectiva pierderii atâtor suflete este cauza tristeții mele. Dacă păcatele vor crește în număr și în gravitate, nu va mai fi iertare pentru ei.“

În corelație cu aceste miracole, maica clarvăzătoare Agnes Katsuko Sasagawa a comunicat de mai multe ori cu un înger a cărui aparență era feminină:
"Am zărit deodată la dreapta patului meu o persoană grațioasă pe care nu o cunoșteam și care a început să citească Rozariul împreună cu mine. După primele zece  recitări ea a adăugat o rugăciune încă necunoscută mie. Surprinsă am repetat rugăciunea după ea. Iată textul acesteia:

"O, Domnule Iisus, iartă-ne nouă păcatele, păzește-ne de focul infernului și condu-ne în Cer sufletele noastre, mai ales pe cele care au cea mai mare nevoie de mila Voastră divină."

Sora Agnes prin natura ei era foarte solară, iar îngerul său îi apărea sub forma unei femei. Această femeie nu era cu siguranță Fecioara Maria, căci nu s-ar fi rugat sie însăși recitând Rozariul:

"Sora Agnes povestește cum o femeie foarte frumoasă i-a apărut când se afla în spitalul din Miyoko, a recitat Rozariul împreună cu ea și apoi a învățat-o rugăciunea pe care Fecioara Maria o dăruise ciobănașilor de la Fatima. Cine ar pute fi capabil de un asemenea miracol dacă nu un înger? De atunci, timp de nouă ani, aceeași ființă de lumină i-a apărut sorei Agnes de mai multe ori pentru a o ghida și pentru a o avertiza în diverse situații."

Pe 13 ianuarie 1955, în timp ce Teresa Musco (1934-1976), în vârstă de 12 ani pe atunci, era internată în spitalul din Caserte pentru o intervenție chirurgicală, ea a văzut la căpătâiul ei un copil foarte frumos și blond, "cu aripi de aur și cu o voce suavă":
"Oferă totul pentru păcătoși, fără să te plângi! Eu sunt îngerul Gabriel și sunt mereu alături de tine. Să nu te îngrijorezi de nimic."

Chiar și arhanghel fiind, Gabriel i-a apărut fetiței sub forma unui copil probabil pentru a nu o intimida sau speria. Chiar și Rafael i-a apărut lui Tobias sub forma unui tânăr călător pentru că într-adevăr îngerii se deghizează câteodată din motive de discreție, dar și pentru a nu-i speria sau înspăimânta pe oamenii cărora li se arată.