Prima pagina "E in regula, micuta Laura"

"E in regula, micuta Laura"

Următoarea povestire este despre o fetiță care avea incapacitate de învățare. Când se află în sala de clasă, ea bătea tot timpul din picior, fără să se poată opri. Profesorii o admonestau: "Dar încetează odată!". ªi deși fata se abținea pentru un timp, piciorul începea iar să bată. Vă puteți da seama ce hiperactiv era acest copil. Rândurile dintr-o carte i se păreau că fug, că totul este de neînțeles. Toți ceilalți copii puteau citi și înțelege, ea nu putea. Este o formă de dislexie, dar ea nu știa că are o problemă. Ea credea despre ea însăși că este îngrozitor de proastă.

Într-o zi, profesorul s-a înfuriat și a dat-o afară din clasă, iar ea s-a îndreptat deznădăjduită către bibliotecă. ªi-a pus capul pe brațe și a început să plângă. Își tot spunea că este proastă și urâtă și tot felul de sugestii pesimiste. Deodată, a simțit o mână pe umăr – ca un fel de mic masaj – și o voce de bărbat i-a zis: "E în regulă, micuță Laura, o să fie bine; să nu-ți faci griji." Din acel moment, fetița a început să simtă o senzatie de forță, dragoste și încredere. Într-un târziu, s-a întors să se uite la străin, cu lacrimile pe obraz, dar a constatat că în bibliotecă nu era nimeni. În schimb, se simțea consolată, împăcată și intuia că lucrurile nu vor mai fi la fel ca înainte. Un an mai târziu, o ființă minunată a descoperit-o, și-a dat seama ce problemă are și a ajutat-o să descopere o nouă metodă de învățare.

Ea nu a uitat niciodată atingerea acelei mâini. ªi, bineînțeles, era convinsă că a fost îngerul ei păzitor care a apărut într-un moment când ea avea mare nevoie de ajutor.