Atribute esentiale, care dezvaluie natura si rolul ingerilor, sunt hainele purtate de ei

“Materia nu este, în esență, nimic altceva decât substanță spirituală fixată într-un fel anume de către voința lui Dumnezeu. Un înger nu este decât expresia personificată a voinței atotputernice a lui Dumnezeu; deci nu poate să vrea decât numai ceea ce Dumnezeu vrea. Aceste ființe nu pot suporta nimic necurat, nici chiar o întrebare care nu se cuvine a fi pusă. Viața și ființa lor nu sunt nimic altceva decât lumină din Dumnezeu.” (Marea Evanghelie a lui Ioan)

Îngerii sunt invizibili ochilor noștri fizici, dar se descoperă privirii spirituale. De aceea, cei care au spiritul treaz, îi percep clar, așa cum lucrurile fizice din jurul nostru ni se dezvăluie în mod obișnuit. Ființele angelice participă activ la existența universului pe care îl cunoaștem, fiind transformatori ai materiei și ai energiei în spirit, animați fiind de eternitatea lui Dumnezeu.
Locul specific în care îi regăsim este “paradisul”, sau “raiul”, sau “cerul”, denumiri date de diferite tradiții, dar desemnând aceeași realitate.
Referitor la acest loc, Emanuel Swedenborg spune: “Îngerii luați “colectiv” sunt numiți “raiul” pentru că ei îl compun; totuși Sfera Divină născută din Dumnezeu, cea care se revărsa peste îngeri și este primită de ei este cea care alcătuiește raiul în general și în particular. Deci, în măsura în care primesc binele și adevărul de la Dumnezeu, ființele devin îngeri și sunt rai (paradis). Îngerii unui cer nu se află toți împreună într-un loc, ci sunt împărțiți în societăți mai mari sau mai mici în acord cu excelența variabilă a dragostei și a credinței lor. Există o varietate infinită de bine în ceruri, iar caracterul fiecărui înger este determinat de propriul său bine.”

Funcțiile pe care le îndeplinesc îngerii sunt nenumărate, iar diversitatea lor este infinită; aceasta fiindcă Dumnezeu i-a creat ca individualități, astfel încât să participe în mod unic fiecare la viața manifestării.
Iată ce spune chiar Iisus: “Vezi, fiecare domn are slujitorii săi, și, atunci când îi cheamă, ei trebuie să fie acolo și să-l slujească. Pentru că Eu sunt un domn, am și Eu slujitorii Mei care trebuie să propovăduiască poruncile Mele în toată infinitatea. Bineînțeles că ei nu pot fi văzuți, dar Eu îi văd și unde nu te aștepți apar imediat nenumărate cete de îngeri care așteaptă poruncile Mele! Slujitorii Mei, chiar dacă par a fi firavi, sunt de ajuns de puternici să nimicească acest pământ cât ai clipi, dacă Eu le-aș cere-o!” (Mare Evanghelie a lui Ioan)

Atribute esențiale, care dezvăluie natura și rolul îngerilor, sunt hainele purtate de ei. Iată ce spune chiar un înger referitor la acest subiect: “Îngerul a zâmbit și a spus: ”Vezi, pentru noi este mai ușor decât pentru voi, pentru că noi purtăm dulapul nostru plin cu tot felul de haine în voința noastră. Dacă vrem să ne îmbrăcăm în vreun fel, deja suntem astfel îmbrăcați. Dacă m-ați vedea în veșmintele mele de lumină, ați orbi, iar carnea voastră s-ar topi în fața mea, pentru că lumina soarelui pământesc este, în fața luminii veșmântului meu, un întuneric de nepătruns.”

O altă descriere, luată tot din Marea Evanghelie a lui Ioan, ne vorbește și despre modul lor de a se îmbrăca. Totul la ei reflectă armonia cerească, ei nefiind altceva decât receptacule ale picăturilor curate de lumină venite de la Dumnezeu. Iată, în continuare cum este prezentat un înger, despre care cel ce vorbește nu știe că este o astfel de ființă: “Ce trăsături curate, gingașe și frumoase are! Ființa sa este plină de grația și delicatețea unei magii de nepătruns!
Pantalonii frumoși care-i ajung până la genunchi, cămașa alb-strălucitoare și mantia albastră, plină de falduri, care-i atârnă pe umeri, îi stau deosebit de bine. Nu cred că am văzut vreodată pe cineva cu mai mult bun gust. Pălăria rotundă înfrumusețează atât de mult capul lui frumos, încât nici nu găsesc cuvinte să descriu asta! Acestui tânăr nu i-aș putea refuza vreo rugăminte! Ar putea să-mi ia o întreagă împărăție și l-aș lăsa nepedepsit, doar dacă m-ar iubi!
Cu cât mă uit mai mult la acest om, cu atât mai frumos și mai atrăgător mi se pare a fi! Părinții lui trebuie să fie cu adevărat fericiți să aibă un astfel de fiu! Aș da toate comorile și toate averile mele pentru a trăi și eu alături de un astfel de tânăr, dacă ar fi un al doilea în această lume!”

Emanuel Swedenborg descrie în modul următor acest subiect: “Hainele cu care sunt îmbrăcați îngerii, la fel ca toate lucrurile din jurul lor, corespund cu ceea ce se află în mintea lor; și deci există cu adevărat. Hainele lor corespund inteligenței, și astfel, toți din ceruri sunt văzuți îmbrăcați pe măsura inteligenței; pentru că unii îi depășesc pe alții în inteligență, sunt și mult mai frumos îmbrăcați. Hainele celor mai inteligenți strălucesc ca lumina; hainele celor mai puțin inteligenți sunt de un alb scânteietor sau albe, fără strălucire, iar cei și mai puțin inteligenți au haine de diferite culori; pe când îngerii celui mai înalt cer, al cerului lăuntric, sunt dezbrăcați.
E același lucru dacă se spune că îngerii sunt îmbrăcați după inteligență sau după Adevăr Divin. Flacăra corespunde binelui, iar lumina adevărului derivat din bine. Strălucirea și albeața corespund adevărului, iar culorile varietăților sale. Îngerii din cerul lăuntric sunt goi pentru că trăiesc în nevinovăție iar inocența corespunde goliciunii.
Hainele îngerilor sunt astfel nu doar în aparență ci în realitate, căci ei nu doar le văd ci le și simt, având felurite straie; ei le scot și le îmbracă, le pun deoparte cu grijă când nu le folosesc și le îmbracă din nou când au nevoie de ele. Ei sunt îmbrăcați cu multe haine și spun că le-au primit de la Dumnezeu și că uneori sunt îmbrăcați cu ele fără măcar a ști cum. Mai spun că hainele lor se schimbă în funcție de schimbările stadiilor; că în primul și în cel de-al doilea stadiu ele sunt strălucitoare și de un alb scânteietor; iar în cel de-al treilea și în al patrulea stadiu devin mai palide."

Lumina pe care o degajă straiele îngerilor este în concordanță cu dragostea care sălășluiește în ei și cu nivelul lor de conștiință. Pentru noi, oamenii, este greu să vedem adevărata strălucire a veșmintelor îngerilor, deoarece trupul nostru este ca o armură ce nu lasă să pătrundă decât foarte greu natura spiritului. Pentru cei pregătiți, însă, cerurile sunt deschise și ființele care trăiesc în ele îi sprijină, îi ghidează și îi învață, fiind vizibile în adevărata lor natură spirituală. Cei care însă nu s-au ridicat deocamdată la acest nivel de evoluție, nu ar rezista în fața strălucirii luminii cerești degajate de îngeri. Jakob Lorber prezintă acest aspect în cele ce urmează:
“Crezi tu oare că ai putea să privești la adevărata mea înfățișare de lumină dacă aș vrea să mă arăt ție așa?! Vezi, focul luminii din mine este atât de puternic încât poate să distrugă o mulțime fără de număr de sori centrali, ca să nu mai vorbim de tine sau de întreg acest pământ! Pentru ca prin prezența mea să nu se petreacă aceasta, trebuie să-mi formez după voința atotputernică a lui Dumnezeu, acest trup aparent și să-mi învălui adevărata ființă, ca să previn orice stricăciune în ordinea materiei. Dar materia trebuie mai întâi pregătită de focul meu, pentru a-i putea servi acestuia drept înveliș!”