Următorul caz este cel al unui soldat care și-a întâlnit „moartea” în Libia, în timpul celui de-al doilea război mondial. El povestește cum a continuat să se lupte, când dintr-o dată a descoperit că nimeni nu-l vedea și că ceilalți soldați treceau prin el. A început atunci să observe câmpul de luptă și a descoperit alți camarazi „morți”. Situația i s-a părut bizară și a început să-și pună tot felul de întrebări, până când a descoperit un nou venit care avea un aer foarte diferit: „Necunoscutul nu purta nici un fel de uniformă și pentru câteva momente m-am întrebat cum era posibil să fi ajuns aici un civil. Avea aspectul unui arab. Când s-a întors către mine m-am simțit ca și cum aș fi fost recreat de către el. Am îngenuncheat în fața lui și am murmurat-Iisus, cu respectul unui copil.
-Nu sunt Iisus, sunt un mesager al Lui, a răspuns omul în fața căruia mă prosternasem. El vă cheamă.
-Dar pentru ce, am întrebat cu o voce tremurând.
El și-a ridicat privirea către ceilalți, dar eu din partea mea nu am văzut decât o lumină glorioasă. Aceasta mi-a umplut creștetul capului și a distrus ceva care mă reținea în acel loc.”
Această mărturie fascinantă provine de la un soldat care nu a mai revenit de pe lumea cealaltă. Soția colonelului Gascoigne, care avea talente mediumice, a primit această mărturie prin scriere automată.
"Nu ca ingerii are fi mai sfinti decat oamenii sau demonii, dar faptul ca ei nu asteapta sfintenia decat de la Dumnezeu ii face intr-adevar ingeri."
William Blake