Frederic Delarue - Experiente de coma profunda
Bunã, sunt Frederic Delarue si astãzi am sã vã vorbesc despre prima mea experientã din pragul mortii.
Mai precis, când am fost în comã, în comã profundã. Eram în Franta, aveam vârsta de 12 ani, tatãl meu se afla la volanul masinii, mama se afla lângã el, fratele meu în spatele lui tata, iar eu în spatele mamei. În acea vreme pe teritoriul Frantei nu erau obligatorii centurile de sigurantã pentru scaunele din spate. Eram într-un orãsel, în care m-am nãscut, numit Charterey. Este situat în nordul Frantei, între Paris si Normandia aici se petrece actiunea povestirii. Din partea dreaptã venea o masinã, mai repede decât m-as fi asteptat si înainte sã fi putut articula ceva, masina a lovit usa din dreptul scaunului pe care mã aflam. Amândoi, fratele meu si cu mine, am fost aruncati în aer si nimeni nu a suferit vreo leziune cu exceptia mea. Eu am fost aruncat în aer la o înãltime foarte mare, dupã care practic am cãzut ca o stâncã, pe sosea.
Am simtit cã am fost binecuvântat pentru cã acest eveniment mi-a schimbat complet viata pentru totdeauna. Situatia în care mã aflam, pentru oamenii care priveau cu ochii fizici, scenariul era oribil. Capul si corpul mi-au fost groaznic afectate, ochiul meu stâng era iesit din orbitã. Aveti o imagine a cât de drãgut a fost... Totusi pentru mine a fost nemaipomenit! Eu mã aflam în luminã! Eram în afara corpului, pentru cã durerea era prea intensã, iar atunci când durerea este foarte mare, pãrãsesti corpul fizic pentru ca sã supravietuiesti acelei dureri. Eram "luminã în luminã" si totul era liber. Acolo nu existau limitãri fizice, atasamente fizice, durere fizicã, suferintã fizicã, era doar iubire purã, neconditionatã si libertate totalã. Pe de altã parte erau oamenii care au fost de fatã la accident, care au trecut prin accident ca pãrintii mei, sau ca tata, care a condus masina, el avea un sentiment foarte puternic de vinovãtie. El se simtea oribil.
Acum, eu vreau sã vã vorbesc despre vreau sã vã vorbesc despre comã, am hotãrât chiar sã fac un film despre comã, pentru cã existã multe conceptii gresite despre cum sã ne comportãm când ai o fiintã iubitã care se aflã în comã. Aceasta se bazeazã pe experienta mea personalã si nu vreau sã spun cã toate aceste experiente sunt la fel, departe de mine, dar în cazul meu, îmi imaginez cã pe Pãmânt ar mai fi mii de alti oameni care sã fi avut experiente similare. Am hotãrât sã fac acest film pentru a vã ajuta sã gãsiti o modalitate, pentru a vã da un sfat despre cum ar trebui sã vã comportati, dacã v-ati confrunta cu aceastã situatie.
Aflându-mã pe sosea în stare de comã percepeam totul sub formã de sunete, toate sunetele erau amplificate de sute de ori. Sã vã dau un exemplu: o senzatie, o senzatie de durere a cuiva resimtitã interior, era perceputã ca o soaptã, fiecare soaptã, o percepeam ca pe o vorbã spusã în ureche. Imaginati-vã cã atunci când aveam lângã mine pe cineva care plângea cu voce tare cum era resimtit. Era de nesuportat. Era atât de... Iar atunci când ai pe cineva în stare de comã, asta este ceea ce nu ar vrea ea ca tu sã faci. Pentru cã atunci când esti în stare de comã, te afli între douã lumi. Lumea din luminã în care nu existã limitãri, doar libertate totalã si lumea de pe Pãmânt unde, dacã plângi reflectezi acea negativitate, acea nevoie, acea durere, acea suferintã, acele atasamente care apartin planului fizic si care nu existã acolo, în luminã.
Astfel, pe de o parte ai posibilitatea sã alegi lumina si libertatea totalã, sau sã alegi lumea pãmânteanã, unde ei au nevoie de mine, iar faptul de a avea nevoie de cineva, nu reflectã o iubire neconditionatã. Dacã puteti sã meditati, dacã puteti sã reflectati asupra acestui lucru, aceasta poate sã fie doar benefic pentru dumneavoastrã. Ceea ce trebuie sã faceti când aveti pe cineva în stare de comã este sã fiti la egalitate cu starea perceputã în luminã. Existã lumina si existati dumneavoastrã care arãtati cã viata de pe pãmânt este linistitã si sã invitati acea persoanã aflatã în comã profundã sã se întoarcã la dumneavoastrã prin iubire neconditionatã. Lãsati acea persoanã sã aleagã. Nu implorati acea persoanã sã se întoarcã. Puneti o muzicã frumoasã, care poate întoarce acea persoanã înapoi.
Am avut o prietenã care avea pe cineva care se afla în comã si i-am propus, ea m-a întrebat: "Care dintre cd-urile dvs?" pentru cã dupã acea experientã din pragul mortii i-am oferit niste melodii si pot sã spun cã au fost o binecuvântare pentru aceste persoane. I-am spus sã foloseascã un anumit cd, numit "Reflectie", care este mai "pãmântean", mai aproape de ce are nevoie acea persoanã... iar apoi aceasta a întrebat de ce a pus ea acel cd. Simtind durerea ei profundã ea încerca sã nu o exprime cu voce tare, asa cum avea obiceiul. Astfel ea si-a pãstrat sentimentele în interior a pus acel cd, iar acea persoanã s-a întors la ea. Ea a rãmas uimitã, stiti, când esti în comã, te afli între lumi si trebuie sã iei decizia corectã. Dacã ai douã lumini, una a persoanei pe care o iubesti, dar dacã persoana iubitã îti aratã teribilul atasament al durerii, iar lumina este luminã, lumina adevãratã, tu alegi lumina. Oricine ar face la fel. Este evident!
Oricum, doar am vrut sã fac acel film sã vã spun despre acestea, sã vã dau un sfat despre cum sã vã comportati cu persoane aflate în comã. Bineînteles cã dupã acea experientã a mea din pragul mortii si am scris o carte despre aceasta, astfel încât vã invit sã cititi mai multe, intrati pe "www.near-death experience book.com". Oricum, vã multumesc pentru cã m-ati ascultat.
Orice reproducere, integrala sau partiala, a acestui articol,
fara acordul scris al site-ului angelinspir.ro,
este strict interzisa si se pedepseste conform
Legii drepturilor de autor.