Prima pagina Emanuel Swedenborg - Despre iubirea în cuplu (3)

Emanuel Swedenborg - Despre iubirea în cuplu (3)

Mă gândeam odată la desfătările iubirii în cuplu, când unul dintre îngerii celui de-al treilea Cer a venit la mine È™i mi-a spus:

- ÎÈ›i ghicesc gândul care te frământă È™i, ca să-È›i lămureÈ™ti mai bine aceste aspecte, vino cu mine È™i voi face ca înaintea ta să se coboare unul dintre cuplurile pline de noroc È™i fericire, care îÈ™i poartă printre noi extazul È™i bucuria datorate legăturilor iubirii cereÈ™ti.

În aceeaÈ™i clipă, am văzut cum înaintează spre mine un car strălucind în lumină, tras de doi tineri bidivii albi ca neaua, care despicau văzduhurile cu iuÈ›eala vântului. Cei care îi mânau È›ineau fiecare într-o mână câte o turturică, iar în cealaltă frâiele slobode ale superbilor bidivii. Zărindu-mă, unul dintre cei care conduceau carul de lumină mi-a strigat:

- Ai dori să ne apropiem mai mult de tine. GândeÈ™te-te însă că noi coborâm dintr-un cer a cărui atmosferă este alcătuită în întregime din foc È™i că o singură scânteie din focul care ne înconjoară ar fi de ajuns ca să te cuprindă È™i să te mistuie în întregime.

- Voi rămâne departe de voi, am răspuns, dar aveÈ›i bunăvoință È™i mai apropiaÈ›i-vă puÈ›in, pentru ca privirile mele să vă poată contempla mai îndeaproape.

Îngerii au înaintat puÈ›in È™i mi-au spus:

- Te afli în faÈ›a unui cuplu din vârsta de aur, care de atunci È™i până astăzi È™i-a păstrat neatinsă floarea primei tinereÈ›i È™i flacăra nestinsă a iubirii lor de la început.

Într-adevăr, unul dintre ei mi se părea că se află în starea vârstei fericite când adolescenÈ›a se arată ca o împlinire a desăvârÈ™irii naturii. ÎnsoÈ›itoarea lui mi s-a părut È™i ea, prin splendoare È™i strălucire, o rază desprinsă din făclia cerească. Privirile celor doi exprimau fericire È™i puritate,  iubirea curată fiind cea care îi hrănea.

- Să È™tii, mi-a spus un înger care îi însoÈ›ea, să È™tii că în toate lumile nu există decât un singur Bine, iar acest Bine Suprem se află în uniunea a două inimi puternic înlănÈ›uite, care îÈ™i unesc toate senzaÈ›iile, toate miÈ™cările È™i toate simțămintele È™i care sunt cuprinse deopotrivă de aceeaÈ™i flacără, îngăduind sufletului să strângă voluptatea È™i plăcerile în legăturile înÈ›elepciunii. Să mai È™tii, fiul meu, că doar în Noul Ierusalim simÈ›urile îÈ™i vor pierde în întregime puterea de a subjuga sufletul.