Prima pagina Efectele rugãciunii

Efectele rugãciunii

continuare la Cum sa ne rugam Divinului?

Efectele rugăciunii

AspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea este întotdeauna, mai devreme sau mai tîrziu, urmată de un rezultat mai ales dacă este făcută cu perseverență în condiÈ›ii demne. "Nici un om nu s-a rugat vreodată fără să resimtă uluitoare transformări lăuntrice sau măcar fără să înveÈ›e ceva", scrie R.W.Emerson.
Cu toate acestea, adeseori aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea este considerată de către oamenii moderni, ca un subiect demodat sau privită drept o superstiÈ›ie zadarnică, ori ca un rest de barbarie. În ciuda acestei respingeri inconÈ™tiente È™i stranii, se poate spune că noi aproape nu-i cunoaÈ™tem deloc efectele È™i fenomenele complexe pe care totuÈ™i ea le implică.

Care sînt cauzele acestei ignoranÈ›e? În primul rînd, la baza sa se află raritatea aspiraÈ›iei către Suprem sau a rugăciunii. SimÈ›ul de divin este aproape pe cale de dispariÈ›ie la oamenii civilizaÈ›i. Este probabil că numărul oamenilor care aspiră către Absolut sau se roagă într-o È›ară în mod obiÈ™nuit nu depășeÈ™te 4 sau 5% din totalul populaÈ›iei. Apoi, uneori aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea este sterilă, cînd majoritatea celor care aspiră către Absolut sau se roagă sînt egoiÈ™ti, mincinoÈ™i, vanitoÈ™i, farisei, aproape complet incapabili de credință È™i dragoste. În sfîrÈ™it, efectele ei, chiar atunci cînd se produc, ne scapă adeseori, datorită neatenÈ›iei È™i incapacității de a percepe încă ceea ce se întîmplă. Răspunsul la năzuinÈ›a noastră fierbinte, la cererea È™i la dragostea noastră este dat de obicei într-un mod lent, insensibil, brusc, aproape inefabil È™i imperceptibil. Mica voce a inspiraÈ›iei divine care murmură acest răspuns pe măsura puterii noastre de înÈ›elegere, în interiorul nostru, este înăbuÈ™ită uÈ™or de zgomotul È™i agitaÈ›ia acestei lumi. Rezultatele materiale ale aspiraÈ›iei către Absolut sau ale rugăciunii sînt È™i ele uneori obscure È™i misterioase; ele se confundă în general, datorită ignoranÈ›ei noastre crase cu alte fenomene. PuÈ›ini oameni, chiar printre preoÈ›i sau yoghinii începători au avut deja ocazia să le observe într-un mod profund È™i precis. Medicii, la rîndul lor, din lipsă de interes sau obtuzitate, lasă adesea să le treacă, fără să studieze, cazurile yoghinilor avansaÈ›i care se găsesc uneori la îndemîna lor. În afară de aceasta observatorii incapabili să pătrundă misterele divine sînt derutaÈ›i prin faptul că răspunsul este departe de a fi întotdeauna cel aÈ™teptat. De exemplu, cutare om care aspiră È™i cere să fie grabnic vindecat de o boală organică, deÈ™i starea lui se ameliorează, rămîne bolnav, dar cu toate acestea moralul lui suferă o adîncă È™i extraordinară transformare în bine. Cu toate acestea, obiÈ™nuinÈ›a aspiraÈ›iei către Absolut sau a rugăciunii, deÈ™i excepÈ›ională, cînd este raportată la totalitatea populaÈ›iei, este totuÈ™i relativ frecventă în grupurile umane evoluate spiritual cum ar fi cele de yoghini sau chiar în cele rămase credincioase religiei stăvechi. Doar în aceste grupuri autentice, destul de rare altfel, se mai poate încă studia azi influenÈ›a aspiraÈ›iei către Absolut sau a rugăciunii. Printre numeroasele efecte benefice ale acestora, medicul are îndeosebi ocazia să le observe pe cele denumite psihofiziologice È™i curative.
     

Efectele psihofiziologice ale aspirației către Absolut sau ale rugăciunii

AspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea acÈ›ionează asupra psihicului, mentalului È™i corpului într-un fel specific care pare să depindă în mare măsură de calitatea, intensitatea È™i frecvenÈ›a sa. Este uÈ™or de cunoscut exact, după roadele care apar clar, care este frecvenÈ›a aspiraÈ›iei către Absolut sau a rugăciunii È™i într-o oarecare măsură putem chiar intui intensitatea ei. Cît despre calitatea ei, aceasta ne rămîne în general necunoscută, căci, cu excepÈ›ia clarvăzătorilor, nu avem încă mijlocul de a măsura aura radiantă, credinÈ›a È™i capacitatea de iubire a altcuiva. Cu toate acestea, felul È™i modul în care trăieÈ™te după aceea cel ce se roagă, ne poate lumina suficient asupra calității invocaÈ›iilor realizate de el către Dumnezeu.
Chiar cînd aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea este de slabă valoare ca intensitate È™i constă mai ales într-o recitare stereotipă, mecanică de formulări, ea exercită totuÈ™i un anumit efect benefic asupra comportării È™i stărilor lăuntrice. Ea întăreÈ™te în acelaÈ™i timp simÈ›ul divinului È™i simÈ›ul moral. Termenii în care se realizează aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea generează într-o oarecare măsură datorită perseverenÈ›ei, amplificarea sentimentului datoriei È™i a responsabilității, dublată de o mai mare bunătate chiar privindu-i pe ceilalÈ›i oameni.

Astfel s-a demonstrat că la egalitatea de dezvoltare mentală È™i intelectuală, caracterul, elevarea lăuntrică È™i valoarea morală la cei care aspiră către Absolut sau se roagă constant chiar într-un fel mediocru, sînt totuÈ™i cu mult mai ridicate decît la cei care nu o fac deloc. Aceasta dovedeÈ™te foarte clar că în cazul aspiraÈ›iei către Absolut sau a rugăciunii au loc fenomene inefabile complexe de fuziune È™i rezonanță cu sublimele energii divine.

Cînd aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea este obiÈ™nuită È™i într-un fel frecventă, influenÈ›a ei în ființă devine foarte clară. Ea determină fenomene oarecum asemănătoare cu cele ale unei glande cu secreÈ›ie internă, cum este glanda tiroidă sau suprarenală, de exemplu: aceste procese complexe constau într-un fel de transformare gradată, psihică, mentală È™i organică. Această transformare destul de evidentă È™i pentru ceilalÈ›i se face într-un mod progresiv. Omul se detaÈ™ează spiritual de el È™i se vede aÈ™a cum este. El îÈ™i descoperă atunci cu o extraordinară luciditate  egoismul, lăcomia, răutățile, greÈ™elile de judecată, perversitățile È™i orgoliul; se supune atunci mult mai bine îndeplinirii datoriei morale È™i ajunge spontan să capete o stare extatică de umilință intelectuală. Astfel, încetul cu încetul, în faÈ›a lui se deschide împărăția atotputernică a harului divin... Încetul cu încetul se trezeÈ™te È™i se amplifică în el o pace interioară euforică, o armonie dătătoare de fericire a activităților nervoase È™i morale, o mai mare putere de a îndura sărăcia, stressul, calomnia, grijile, pierderea celor dragi, durerea, boala, moartea. Astfel, doctorul care îÈ™i vede bolnavul că începe să aspire către Absolut sau să se roage, are de ce se bucura. Calmul produs de aspiraÈ›ia către Absolut sau de rugăciune este un puternic sprijin pentru terapeutică.

Cu toate acestea, aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea nu trebuie să fie asemuită de cei opaci È™i ignoranÈ›i cu morfina; căci ea determină în acelaÈ™i timp cu liniÈ™tea lăuntrică euforică È™i o integrare superioară a activităților mentale, un fel de înflorire accelerată a personalității, uneori ea trezeÈ™te È™i chiar amplifică eroismul. Ea îÈ™i însemnează credincioÈ™ii plini de o credință de nezdruncinat cu o pecete deosebită. PrezenÈ›a acestei comori ascunse în adîncul organelor, a sufletului, a minÈ›ii È™i a spiritului se traduce adeseori prin puterea uluitoare a privirii, liniÈ™tea radiantă a È›inutei, bucuria misterioasă, senină a expresiei, bărbăția ideală a purtării È™i, atunci cînd este nevoie, prin simpla acceptare detaÈ™ată a morÈ›ii de către soldaÈ›i sau martiri. Sub această influență sublimă, enigmatică È™i nelimitată, chiar È™i cei neÈ™tiutori sau întîrziaÈ›i mental, slab sau neînzestraÈ›i, folosesc (adeseori surprinzător chiar È™i pentru ei) cu mult mai bine forÈ›ele lor psihice, mentale, intelectuale È™i morale. Este evident pentru cel care o realizează că aspiraÈ›ia către Absolut sau rugăciunea ridică oamenii cu mult deasupra nivelului lor moral, psihic È™i mental, dobîndit prin ereditate sau educaÈ›ie. Acest contact inefabil cu Dumnezeu îi face să fie pătrunÈ™i de pacea divină È™i această pace emană mereu din ei influenÈ›îndu-i È™i ajutîndu-i în mod binefăcător chiar È™i pe ceilalÈ›i. AceÈ™ti oameni poartă cu ei pretutindeni pacea È™i liniÈ™tea divină pe care o emană în jurul lor sub forma unui cîmp sublim. Din păcate, nu se găseÈ™te acum în omenire decît un număr mic de oameni care È™tiu să aspire către Absolut sau să se roage. Cei care practică cu consecvență È™i reuÈ™esc să înÈ›eleagă prin experiență spirituală directă misterele aspiraÈ›iei către Divin È™i ale rugăciunii se folosesc cu mai multă încredere de aceasta È™i au rezultate excelente.

Efecte curative (vindecări) ale aspirației către Absolut sau ale rugăciunii

Vindecările prin intermediul aspiraÈ›iei către Absolut sau rugăciune au atras atenÈ›ia oamenilor din toate timpurile, uimindu-i. Astăzi încă, în mediile în care se realizează o constantă aspiraÈ›ie către Absolut sau se fac rugăciuni se vorbeÈ™te adesea de vindecări obÈ›inute prin aspiraÈ›ie plină de fervoare către Absolut sau prin rugile fierbinÈ›i, adresate lui Dumnezeu sau chiar sfinÈ›ilor. Dar, atunci cînd este vorba de boli uÈ™oare susceptibile de a se vindeca spontan sau cu ajutorul medicaÈ›iei obiÈ™nuite, se obiectează de către cei sceptici că este greu de È™tiut care a fost cauza sau agentul adevărat al vindecării miraculoase. Rezultatele aspiraÈ›iei către Absolut sau ale rugăciunii pot fi constatate cu o deplină certitudine numai în cazurile în care orice terapeutică este de prisos sau deja a dat greÈ™. Biroul medical din Lourdes, pentru studiul È™i evidenÈ›ierea vindecărilor miraculoase, a adus un mare serviciu È™tiinÈ›ei demonstrînd realitatea de netăgăduit a acestor vindecări produse datorită aspiraÈ›iei către Absolut sau ale rugăciunii.

AspiraÈ›ia plină de fervoare către Absolut sau rugăciunea are uneori un efect - ca să spunem aÈ™a - exploziv È™i fulgerător. Au fost nenumărate cazuri de bolnavi care s-au vindecat aproape instantaneu, cum am mai spus, de boli ca: lupus al feÈ›ei, cancer, infecÈ›ii renale, ulcere, tuberculoză pulmonară, osoasă sau peritonită. Fenomenul se produce aproape întotdeauna cam în acelaÈ™i mod: mai întîi o mare durere, apoi apariÈ›ia neîntîrziată a sentimentului de a fi complet vindecat. În cîteva secunde, iar uneori cel mult în cîteva ore simptomele dispar È™i leziunile anatomice se repară ca prin farmec. Miracolul este caracterizat printr-o accelerare putem spune grozavă a procesului normal de vindecare. Chirurgii È™i fiziologii nu au observat niciodată pînă în prezent, în cursul tuturor experienÈ›elor lor, o astfel de accelerare cum este aceea, care survine în cazul vindecărilor miraculoase, determinate de aspiraÈ›ia către Absolut sau de către rugăciune.

Nu este totdeauna neapărat necesar ca însuÈ™i bolnavul să aspire cu fervoare către Absolut sau să se roage pentru ca să se producă astfel de fenomene miraculoase. Chiar È™i copiii mici care nu È™tiau încă să vorbească, precum È™i necredincioÈ™ii curioÈ™i, au fost instantaneu vindecaÈ›i la Lourdes dacă alături de ei cineva se ruga sau aspira către Absolut. Rugăciunea sau aspiraÈ›ia plină de fervoare către Absolut făcută pentru un altul este întotdeauna mai rodnică decît cea făcută pentru sine însuÈ™i, deoarece datorită detașării ce survine, egoul este diminuat È™i depășit (transcendat). Efectul ei pare să depindă de intensitatea È™i de calitatea acesteia, fiind direct proporÈ›ional. La Lourdes minunile sînt ceva mai rare în prezent decît erau în urmă cu patruzeci sau cincizeci de ani deoarece intensitatea aspiraÈ›iei către Absolut È™i credinÈ›a în Divin au scăzut. Acum bolnavii nu mai găsesc acolo atmosfera intensă È™i sublimă de adîncă reculegere È™i transfigurare care domneau odinioară (Dacă eseul despre rugăciune este scris după 1944, doctor Alexis Carrel consideră că vindecările miraculoase de la Lourdes au fost, datorită credinÈ›ei ferme în Divin, în plenitudinea lor, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea). Pelerinii de azi au devenit banali turiÈ™ti curioÈ™i iar rugăciunile lor în general superficiale È™i egoiste au astăzi efecte mai mici datorită lipsei de credință È™i a diminuării aspiraÈ›iei către Absolut.

Acestea sînt rezultatele aspiraÈ›iei către Absolut sau ale rugăciunii, pe care le cunosc cu certitudine. Pe lîngă ele mai sînt o mulÈ›ime de alte efecte complexe care nu pot fi încă definite. Istoria sfinÈ›ilor, ca È™i a practicanÈ›ilor yoga avansaÈ›i chiar È™i a celor din epoca modernă, relatează multe fapte È™i realizări minunate. Nu există îndoială că majoritatea minunilor atribuite de pildă preotului din Ars, sau lui Padre Pio, sînt adevărate. Acest ansamblu de fenomene ne introduce într-o lume nouă, fascinantă prin bogăția aspectelor sale, a cărei cercetare nu a început încă È™i care va fi în viitor plină de surprize. Ceea ce È™tim însă în mod cert este că aspiraÈ›ia plină de fervoare către Absolut sau rugăciunea produce efecte complexe tangibile. Oricît de ciudat ar părea la prima vedere, acest aspect trebuie totuÈ™i să-l privim drept un adevăr fundamental care vine să confirme încă odată străvechea înÈ›elepciune biblică care spune:"I se dă numai celui care cere È™i i se deschide totdeauna celui care bate".