Prima pagina Darul ingerilor - Angelica arhangelica

Darul ingerilor - Angelica arhangelica

Angelica este una din plantele cu cele mai puternice conotații magice și spirituale, fiind considerată în unanimitate de tradițiile populare ale diferitelor popoare europene și asiatice, o adevărată "poartă" de legătură cu planurile superioare ale universului. Numele plantei evocă de altfel legătura existentă între plantă și ființele de lumină din lumile invizibile – îngerii. Proprietățile sale eminamente benefice au făcut ca ea să fie renumită pentru puterea de protecție ocultă pe care o asigură.

În tradiția românească, denumită semnificativ iarba celor șapte îngeri  sau îngerica, se știe că are puterea de a atrage protecția îngerilor. Se spune, de pildă, că "ea poate fi culeasă și administrată spre vindecare numai de oamenii cu cugetul și sufletul curate. Dacă se apropie de ea un om rău ori lacom, își pierde forța, pentru că îngerii pleacă de la ea." În mai multe zone ale țării era folosită pentru  că "ferește de strigoi", sau pentru că "alungă duhurile necurate", pentru a-i ajuta pe cei ce au coșmaruri, pe cei pesimiști, cei posedați, deocheați și pe toți cei a căror conștiință este întunecată de suferință și chin. La sate, angelica se pune în baia copiilor care plâng fără motiv, pentru a întoarce la ei astfel îngerul păzitor. În Ardeal, semințe și tulpini de angelică macerate în pălincă, este un remediu tradițional pentru dureri de stomac, răceli și gripe, reumatism, indispoziție și depresii cauzate de vremea friguroasă și rea. Se mai spune că, administrată bătrânilor, le readuce vigoarea și bucuria tinereții.

Răspândită și în alte țări ale Europei, angelica era considerată în Evul Mediu, un adevărat panaceu. În secolul al VII-lea, de exemplu, este consemnată salvarea de la moarte a unui întreg oraș, în timpul unei epidemii de ciumă, cu ajutorul angelicăi.

În grădinile mănăstirilor de odinioară, angelica era la mare cinste alături de busuioc pentru efectele sale de curățire a sufletului și orientarea minții către cele sfinte. Planta intra și în componența diverselor elixiruri benedictine, acest ordin călugăresc fiind renumit  pentru vastele cunoștințe de vindecare cu plante. În Irlanda există obiceiul spălării copiilor cu apă de angelică, similar întrucîtva  folosirii apei sfințite, cu rolul de ai curăța pe micuți de posibilele influențe nefaste și a le întări sănătatea.

Studiind dieta eschimoșilor, fitoterapeutul francez Maurice Messegue scrie despre această plantă: «Angelica crește rezistența psihică și fizică. Revitalizează întregul organism, combate spasmele și oboseala, previne stările depresive. Este foarte utilă iarna, ajutîndu-i să se apere de bolile microbiene și virotice. Se pare că ei i se datorează excepționala rezistență a eschimoșilor, angelica fiind singura lor "legumă"».

Iată lista numeroaselor boli în care angelica are un efect curativ constatat: stări depresive, astenie, isterie, afecțiuni psihosomatice, dificultate de concentrare, întârziere de dezvoltare mentală la copii, colită de fermentație, gastrită hipoacidă, dispepsie, digestie dificilă, gripă, tulburări de ciclu menstrual, dereglări hormonale la femei, boli infecțioase grave (TBC, hepatită virală), scleroză în plăci, paralizie, boli grave în general, cancer.

La ora actuală angelica este una dintre cele mai renumite și mai utilizate plante medicinale. Totodată angelica este planta magică ce ne ajută să comunicăm cu lumea îngerilor.