Prima pagina arrowSimbolurile traditionale asociate Craciunului

Simbolurile traditionale asociate Craciunului

Sãrbãtorile de iarnã - momente ale focalizãrii credinþei

Simbolurile sacre servesc atât la evocarea principiilor de credinþã, cât ºi la istoria credinþei. Ele sunt instrumente puternice de devotament iar prin cristalizarea elementelor religiei credincioºilor, ajutã la focalizarea ºi dezvoltarea credinþei. De asemenea, ele sunt ºi o formã internaþionalã de comunicare ce depãºeºte barierele de limbã, naþionalitate sau culturã.

Originea cuvântului simbol derivã dintr-un obicei grecesc antic, în care se spãrgea în bucãþi o tãbliþã din lut, fiecãrui membru revenindu-i, la despãrþire,  o bucatã, pentru ca, la viitoarea întâlnire, aceste bucãþi sã se reasambleze, pentru confirmarea identitãþii grupului. Astfel a luat naºtere cuvântul grecesc sumbolon - "semn de recunoaºtere", dezvoltîndu-se de aici ºi latinescul symbolum - "simbol". Confucius spunea cã "simbolurile reglementeazã lumea, nu cuvintele sau legile". Însuºi Universul s-a identificat cu OUL, care s-ar fi nãscut din apa originarã izvorâtã din Rai ºi pe Pãmânt, sau POMUL VIEÞII, AXIS MUNDI - "axa lumii", cu rãdãcinile pe celãlalt tãrâm ºi cu ramuri ce dãdeau flori pe Pãmânt, vârfurile ajungând pânã în Rai.

Pomul de Crãciun - simbol al sãrbãtorii ºi al speranþei

pomul.jpg
Pomul de Crãciun a devenit un simbol universal ºi în zilele noastre este înãlþat ºi decorat de oameni de orice religie, indiferent de clima þãrii de baºtinã. Originile lui se întind pânã la pãgânism. În tradiþiile norvegiene ºi scandinave, copacii veºnic verzi erau decoraþi, iar bradul lui Wotan/Odin a fost ars în onoarea solstiþiului de iarnã (25 decembrie) pentru a sãrbãtori renaºterea Soarelui, pentru a simboliza puterea vieþii care triumfã chiar ºi în lunile plictisitoare de iarnã ºi pentru a marca sfârºitul vechiului an ºi începerea unui alt an. În timpul "nopþilor ciudate" din vremurile pãgânilor (25 decembrie - 6 ianuarie), ramuri veºnic decorate cu lumânãri erau agãþate în locuinþe pentru protecþie. În antichitate, pinul dedicat lui Attzis ºi Cybelei era adesea decorat cu ornamente.

Pomul de Crãciun a devenit un simbol doar în secolul al XIX-lea, simbolizând naºterea ºi nemurirea. Pomul de Crãciun îl simbolizeazã pe Christos ca fiind Pomul Vieþii, în timp ce lumânãrile îl reprezintã pe Christos însuºi ca fiind Lumina Lumii - ºi uneori sufletele ºi Soarele, Luna ºi stelele Pomului Cosmic. Merele (înlocuite de jucãrii) au fost folosite pentru decor simbolizând  mãrul Pomului Cunoaºterii.

Dacã tradiþia copacului de Crãciun, bradul, este relativ recentã, ea rezultã totuºi din fuziunea mai multor tradiþii vechi, dintre care credinþa în puterile naturii reprezentate de verdele etern. Iniþial decorat cu mere roºii, apoi cu flori de hârtie ºi ghirlande, el este copacul de sãrbãtoare ºi de speranþã. În aceeaºi zi, o altã tradiþie, cea a buºteanului aprins în cãmin ºi destinat sã ardã vreme de trei zile, exprimã mai multe credinþe, conjugând simbolul copacului cu cel al focului. De cele mai multe ori, acest buºtean trebuia sã provinã de la un copac fructifer ºi sã fie aprins, în mod ritual, de cel mai tânãr membru al familiei, cu o sursã de luminã nouã, deseori udatã cu apã sfinþitã, vin sau ulei. Trosnetul acestor flãcãri era un mijloc de divinaþie. În plus, cãrbunii ºi tãciunii lui aveau calitãþi protectoare: îndepãrtau de casã ºi ogor animalele dãunãtoare ºi te fereau de farmecele vrãjitoarelor; un cãrbune mic pus în sicriul unui defunct facilita cãlãtoria spre lumea de dincolo.

În Europa, pe acest fond de credinþe vechi s-au grefat sãrbãtorile creºtine, producând un calendar festiv unde se amestecã cele douã aspecte: conþinutul profan ºi conþinutul religios se confruntã deseori în sãrbãtorile familiale ºi comunitare cu caracter mixt. În spatele sentimentului de sãrbãtoare se aflã experienþa sacrului; prin exaltarea colectivã, sãrbãtoarea ar fi mijlocul cel mai direct ºi cel mai comun tuturor pentru atingerea acestei experienþe. Unul dintre aspectele esenþiale ale timpului sãrbãtorii - întrucât aceleaºi ritualuri revin la aceleaºi date - este acela de a fi comun unui întreg popor, de a aduna la un loc o întreagã comunitate.

Simbolul lumânãrii - Lumina Divinã a lui IIsus

lumanare.jpg Simboluri de luminã, lumânãrile sau torþele sunt prezente în cadrul a numeroase rituri ºi concentreazã simbolistica focului, flãcãrii, aerului ºi fumului. Lumânarea asociazã materia ºi spiritul. Ceara care arde ºi se distruge ºi flacãra care se înalþã exprimã, din punct de vedere creºtin, dubla naturã a lui Iisus Christos: umanã ºi divinã.

Asociate rugãciunii, lumânãrile însoþesc, prin miºcarea verticalã a flãcãrii, ascensiunea solicitãrii sau a dorinþei formulate. Materializare a dorinþei, a rugãciunii, a solicitãrii, lumânarea aprinsã constituie prelungirea lor. Flacãra concentreazã toate energiile, ea este sufletul focului.

Lumânarea aprinsã are semnificaþie în multe religii ºi culturi ca simbol al luminii, al vieþii ºi spiritualitãþii, dar are o importanþã particularã în creºtinism unde simbolizeazã Lumina Divinã a lui Christos ºi însãºi credinþa. Este mult folositã în ritualurile liturghiei creºtine. În riturile funebre, lumânãrile reprezintã lumina rãului. Lumânãrile aprinse de credincioºi în faþa altarelor pot simboliza sufletele celor plecaþi sau o cerere de iluminare a celui care se roagã. În antichitate, obiceiul de a purta luminã în faþa marilor personaje pentru a le lumina drumul constituia o dovadã de onoare.

Simbolismul Naºterii Pruncului ºi al Fecioarei Maria

Fecioara Maria apare frecvent în picturile creºtine ale evenimentelor importante, cum ar fi Naºterea, Rãstignirea ºi Înãlþarea. Ea este însoþitã de numeroase simboluri ale puritãþii - un crin ºi vãlul castitãþii. Nimbul ºi prezenþa îngerilor reprezintã sfinþenia sa ca mamã a lui Iisus. Este adesea însoþitã de chiparoºi ºi mãslini, Pomul vieþii ºi trandafirul alb (pentru cã ea este Trandafirul Paradisului). botticelli.jpg
De obicei poartã mantie albastrã, semnificând credinþa, compasiunea ºi apele de botez. Fecioara Maria mai este cunoscutã ca Regina Raiului, cu o coroanã de stele ºi alte atribute regale, ca Doamnã a Îndurãrii (Misericordia) adãpostind credincioºii sub mantia sa albastrã sau ca Doamnã a Suferinþelor (Dolorosa) cu pieptul strãpuns de ºapte sãbii.

  Pictura lui Boticelli, "Naºterea misticã", este ºi ea plinã de simboluri: Fecioara Maria, cu mantia albastrã a puritãþii, aplecatã în adoraþie asupra copilului Iisus, în timp ce un bou (dupã Isaia, ºi-ar cunoaºte Stãpânul ºi Îl încãlzeºte prin respiraþia sa) ºi un mãgar (care cunoaºte ieslele Stãpânului) Îl privesc. În stânga lui Iisus Christos se vãd Iosif ºi Magii. Îngerii cereºti ºi cei cãzuþi se iau de mânã în semn de împãcare, în timp ce trei îngeri citesc pe acoperiºul staulului din Cartea Sfântã. Deasupra se aflã un cerc de îngeri dansând care învârt trei coroane, semnificând atât Sfânta Treime, cât ºi ciclul naºterii, vieþii ºi morþii. Ramuri de mãslin abundã, ca semn al împãcãrii omului cu Dumnezeu, al pãcii ºi al Copacului Cunoaºterii.

crinul.jpgCrinul, un simbol al puritãþii, perfecþiunii, milei ºi maiestãþii în cele mai multe culturi, a simbolizat lumina ºi principiul masculin (datoritã formei falice a pistilului).

În mitologia greco-romanã, floarea de crin era sacrã pentru Hera, pentru cã se spune cã a fost stropitã de laptele ei, iar pentru Artemis era semn al virginitãþii ei.

Potrivit tradiþiei creºtine, crinul s-a nãscut din lacrimile de regrete vãrsate de Eva când a pãrãsit Grãdina Raiului.

În iconografia creºtinã, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria (dar ºi cu Arhanghelul Gabriel care este pictat þinând un crin în mânã, în timpul Bunei Vestiri), simbolizând castitatea. ªi Iosif este pictat, uneori, cu un buchet de crini înfloriþi.
Tulpina crinului simbolizeazã religiozitatea Mariei, frunzele - umilinþa Ei, petalele albe - virginitatea, parfumul - Divinitatea, apoi a devenit un atribut al tuturor sfinþilor. Iisus Christos este pictat, uneori, ca Judecãtorul Lumii, cu un crin în gurã; în acest caz, floarea reprezintã îndurarea, în timp ce un crin împreunã cu o sabie simbolizeazã inocenþa ºi vinovãþia. Cu cele trei petale, crinul simbolizeazã Trinitatea ºi virtuþile triple ale dreptãþii, speranþei ºi caritãþii.
Orice reproducere, integrala sau partiala, a acestui articol, fara acordul scris al site-ului angelinspir.ro, este strict interzisa si se pedepseste conform Legii drepturilor de autor.

Video

video47.jpg

Rugaciune

angel06.gif

Impresii

Daca doriti sa ne trimiteti impresii personale
11.gif

Ganduri inspirate

"Ingerii, slujitori ai Gratiei Divine, ne protejeaza."
William Shakespeare