Preacuvioasa Parascheva

În timp ce se ruga, Preacuvioasa Parascheva și-a dat sfântul ei suflet în mâinile Domnului, iar mult ostenitul ei trup a fost înmormântat de creștini într-un mormânt aproape de malul mării. După mulți ani, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite, cu voia lui Dumnezeu, întregi în mormânt și scoase la lumină.

Murind, un corăbier a fost aruncat pe mal de valurile mării. Atunci, un creștin milostiv cu numele Gheorghe a săpat un mormânt aproape și a dat de trupul neputred și plin de mireasmă al Sfintei. Dar, neștiind cine este, a îngropat alături trupul rău mirositor al corăbierului.

Noaptea însă, a văzut în vis o împărăteasă șezând pe un scaun luminat, înconjurată de îngeri. Unul dintre îngeri i-a spus: „Gheorghe, pentru ce n-ați luat în seamă trupul Sfintei Parascheva și l-ați uitat așa? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a voit s-o preamărească pe pământ?”
Apoi acea împărăteasă sfântă a zis: „Degrabă să luați trupul meu din mormânt și să-l puneți la loc de cinste, în biserica satului meu, Epivat!”

Apoi, dezgropându-se Sfintele Moaște, s-au așezat în biserica Sfinților Apostoli, revărsând tămăduiri și binefaceri asupra tuturor celor ce veneau la ele cu credință. După ce au fost luate de împăratul româno-bulgar și așezate în Târnovo, au fost strămutate în Belgrad și, în sfârșit, la Contantinopol, de unde, prin stăruința și cheltuiala Domnului Moldovei, Vasile Lupu, s-au strămutat în Iași și s-au așezat în biserica Sfinților Trei Ierarhi în 1641.

În noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888 în paraclisul mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi a izbucnit un incendiu. Catafalcul s-a aprins de la un sfeșnic, argintul care îmbrăca racla s-a topit, dar lemnul și Sfintele ei Moaște, deși erau învăluite în jăratec, au rămas întregi și nevătămate, spre întărirea credincioșilor și minunea celor îndoielnici.

În fiecare an se face serbarea Sfintei cu mare cuviință în 14 octombrie.