In zorii zilei de 23 aprilie, de Sfantul Gheorghe, Maria astepta sa mearga la tamaiat in cimitir, impreuna cu mama ei.

Stand pe un scaunel in fata bucatariei, a auzit zgomote, ca si cum cineva ar fi batut intr-o toaca, si s-a uitat spre cer... De aici incepe marea minune: cerul era parca deschis si in spatiul acela a vazut ceea ce a numit “doi ingerasi”. Erau doi copilasi, unul cu aripi si vesmant roz, iar celalalt - albastru stralucitor. Aveau in fata o scandura in care bateau cu cate doua ciocanele.

Maria, fiind uluita de acea infatisare ingereasca, a strigat-o pe mama sa vina sa vada miracolul, ea insa n-a vazut si n-a auzit nimic, in schimb, a chemat un servitor batran care a auzit si el toaca, dar n-a vazut ingerii.

Mama i-a spus fiicei sale: “Stai in genunchi si roaga-te, ingerii ti se arata pentru ca esti copil curat”. Odata rugaciunea terminata, cerul s-a inchis la loc si ingerasii au disparut.