Era asa de frumoasa

Cazul lui Kim, o adolescentă de cincisprezece ani, care este adusă la spital pentru o operaţie la gambă în urma unei entorse la tibie, în iunie 1990. Operaţia se derulează bine, dar câteva zile mai târziu o durere teribilă îi paralizează piciorul. Revine la spital şi după diferite injecţii durerea pare să dispară. Peste câteva zile revine mult mai teribilă ca niciodată, aşa de teribilă încât lui Kim îi venea să urle. Dar nici un sunet nu reuşeşte să iasă din gura ei, iar încăperea din jur începe să se învârtă. Ea nu mai reuşeşte să vadă nici camera în care se afla, nici patul, nici pe mama sa care-i era alături, nici asistentele care alergau prin încăpere, nici electrocardiograma a cărei linie devenise dreaptă. Era din punct de vedere clinic moartă.

„Nu ştiu încă cum aş putea să explic. Era doar întuneric pretutindeni în jur, aproape ca într-un tunel. Nu era exact ca un tunel, dar este cea mai asemănătoare imagine pe care o găsesc. Mă aflam acolo şi am văzut o lumină strălucitoare, nu o lumină care încălzeşte ci o lumină care mă liniştea. Am devenit curioasă şi am început să mă îndrept către ea. Am auzit pe cineva care mă striga pe nume. Am privit în acea direcţie şi am văzut o femeie. Era complet îmbrăcată în alb. Pletele sale erau albe şi cădeau pe spate până la genunchi. Era foarte frumoasă şi strălucitoare, nu din cauza luminii îndepărtate, ci de la ea însăşi. M-a strigat pe nume şi mi-a spus: „Nu a venit încă vremea ta.” Nu am înţeles cu adevărat, iar ea a repetat din nou. Nu era vremea mea şi trebuia să mă întorc înapoi. Când mi-a spus pentru a doua oară că trebui să mă întorc, mi-am reaminti durerea şi tot restul şi nu voiam să revin. Doream să mă îndrept mai mult către lumină; mă simţea aşa de bine, aşa de fericită. A repetat mesajul din nou, spunându-mi că nu era momentul meu şi că trebuia să mă întorc şi că totul va fi bine. În cele din urmă m-am decis să fac cale întoarsă. Apoi m-am trezit nehotărâtă.”

Inima sa se oprise să mai bată pentru câteva minute, timp în care doctorii i-au pompat oxigen. În momentul revenirii i-au injectat calmante şi, aşa cum acea fiinţă de lumină îi promisese, durerea a trecut pentru totdeauna.