Aproape de ingeri

Mergeam prin centru – centrul oraşului- şi spuneam în gând " Îngeraşul". La un moment dat m-am gândit ce bine ar fi să-mi trimită un semn că mă aude. În timp ce " dezbăteam" problema, m-am uitat brusc spre stânga. A fost un gest neintenţionat, aproape m-a făcut să-mi sucesc capul. Dar, uimire! În faţa mea era un magazin, în a carui vitrină erau expuse boluri cu îngeri desenaţi pe ele. A fost primul dialog adevărat între mine şi îngerii mei păzitori.

Dar această "întâmplare" are şi continuare...

Într-o zi, trecând prin dreptul gării, mă gândeam că nu-mi merge prea bine în ultima vreme. Mi-am amintit atunci de răspunsul uimitor de rapid al îngerilor, despre care tocmai am povestit. Bineânţeles că am vrut din nou să le simt apropierea. Dar eu ştiam că la mine nu prea este de doua ori "Crăciunul" în acelaşi an. Aşa că m-am resemnat, bucurându-mă de ceea ce a fost şi atât. În acelaşi moment, privirea mi-a căzut pe un înger, care era expus într-o altă vitrină şi exprima o stare profundă de pace. Îi mulţumesc şi acum pentru bucuria extraordinară pe care mi-a adus-o atunci!

Noemi Cojocaru