Prima pagina arrowHeruvimii

Heruvimii

Numele de Heruvimi dezvăluie Revărsarea de Înțelepciune
heruvimi1.jpgNumele de heruvimi, ce dezvăluie revărsarea de înțelepciune, arată calitatea lor de a cunoaște și de a intui pe Dumnezeu. Aceste ființe au fost create pentru a transmite înțelepciunea și frumusețea divină a cunoștințelor, umplând universul cu înțelepciunea lui Dumnezeu.
De altfel, chiar din semnificația numelui lor răzbate capacitatea de a-L cunoaște și de a-L contempla pe Dumnezeu, clipă de clipă, de a primi cele mai mari haruri de la El, iar aceasta spre a umple mai mult cu lumină și înțelepciune pe cei ce se află mai jos de ei. Ei ajută pe toți cei înțelepți și dau putere celor ce ascultă cuvântul Domnului.
După faimosul angelolog creștin Dionisie Areopagitul: "Numele de heruvimi denotă puterea lor de cunoaștere, mărturie a Domnului, receptivitatea la Darul Luminii, contemplarea Frumuseții Capului Domnului la Prima Proclamare și tot ei sunt cei care participă la Înțelepciunea Divină și își revarsă din belșug, peste toți, izvorul înțelepciunii lor".
Heruvimii sunt vocea înțelepciunii divine, cei care păstrează plinătatea cunoașterii Creației Divine. Ei sunt Îngeri ai Înțelepciunii, ai Discernământului și ai Cunoașterii. Ei sunt înțelepții cei cu mulți ochi,  care exprimă bogăția cunoașterii sau revărsarea înțelepciunii.
Heruvimii păzesc poarta Paradisului și sunt purtătorii înțelepciunii ultime din univers. Heruvimii sunt îngerii care stau la răsărit de Eden, pentru a fi siguri că nimeni dintre cei care nu merită nu va mai intra acolo după izgonirea lui Adam și a Evei: "Yahweh, după izgonirea lui Adam și a Evei, a pus heruvimii cu sabie de flăcări ca să păzească drumul spre Pomul Vieții". (Vechiul Testament, Geneza, III, 24).
O descriere mai veche arată că heruvimii au patru fețe, patru aripi și ochi de păun. Cele patru fețe simbolizează eterna lor vigilență și cunoaștere – care cuprinde orice formă a Creației – aripile îi asociază în chip mistic cu cele patru vânturi, iar ochii de păun sugerează omnisciența lor.
Descrierile biblice variază, dar, în general, heruvimii sunt înfățișați ca ființe înaripate. Heruvimii mai sunt descriși cu corp de taur înaripat, de vultur sau de sfinx și cu față de oameni sau lei.
În limba ebraică numele de heruvim semnifică revărsare, duh, înțelepciune. Ordinul sfânt al heruvimilor este numit în tradiția ebraică Ophaim și este influențat de a doua sefiră a arborelui sefirotic, Hochmah sau Înțelepciunea. În Kabbala, Numele lui Dumnezeu corespondent acestei ierarhii este Tetragrammaton, ceea ce înseamnă "Divinitatea plină de idei". Principiul divin care ne este revelat prin intermediul heruvimilor este "Începutul", aspect complementar, de altfel, cu principiul reprezentat de ordinul ceresc al tronurilor, care este "Sfârșitul". Kabbala ne face cunoscut faptul că partea ființei umane asociată acestor îngeri este reprezentată de plămâni.
În Persia antică și la asiro-babilonieni se dezvoltase o întreagă știință despre îngeri. Termenul ebraic de heruvim corespunde cuvântului babilonian Karibu, care desemna niște genii jumătate oameni, jumătate animale ce vegheau la porțile templelor și palatelor, ca niște paznici ai comorilor, aidoma dragonilor de la porțile palatelor chinezești. Unii cărturari îl leagă de Kirabu, numele unui zeu centaur asirian, iar alții sugerează că numele de heruvim se poate să fi derivat din termenul grecesc griphon.

Heruvimii sunt Spirite ale Armoniei
Ca îngeri ai celui de-al Doilea Ordin (Cor), heruvimii reprezintă bucuria, fericirea și esența Creației. Ei sunt spirite ale armoniei, impresionând prin mulțimea cunoștințelor și prin revărsarea de înțelepciune.
Prin heruvimi se revarsă înțelepciunea pentru a vedea și cunoaște Legea Divină. Heruvimii au sarcina de a vedea detaliile necesare păstrării ordinii Oștirilor Raiului.
Sunt soli ai lui Dumnezeu, care dăruiesc din preaplinul de iubire și cunoaștere. Atunci când le simțim iubirea, avem parte de cunoașterea noastră profundă, reflexie clară și directă a înțelepciunii pe care o trimit spre noi în speranța că îl vom cunoaște pe Dumnezeu și că ne vom da seama de imensa dragoste necondiționată care sălășluiește în noi.
Heruvimii ne oferă astfel conștientizarea lor pură și limpede asupra unității întregii creații. Ei pun de acord între ele mișcările planetelor pentru a uni într-un sistem perfect armonizat impulsurile planetare.
Kabbala îi descrie ca fiind îngerii prin care Dumnezeu aduce ordinea în Univers, având atributul înțelepciunii. Lor li se asociază a doua literă din alfabetul ebraic, Beth, ceea ce semnifică o coborâre în dualitatea manifestării dar menținerea conștiinței în nivelul unității primordiale divine.
Lumea subtilă a heruvimilor este legată într-un anumit aspect de așa-numitul al treilea ochi din înțelepciunea orientală; trezirea și dinamizarea acestuia duce la transcenderea mentalului, la instalarea unei stări de pace beatifică și extaz divin.

Heruvimii sunt Gardienii Luminii
heruvimi2.jpgÎngeri ai luminii, ai gloriei, heruvimii excelează în materie de cunoaștere.
În unele pasaje din Biblie heruvimii sunt descriși a avea fața de aramă lustruită. Aceasta ne spune despre strălucirea lor netrecătoare, ce nu se micșorează și nu se tulbură. Sunt ființe luminoase, ce posedă o stare perfectă de detașare, dar și de compasiune inegalabilă. Pacea dumnezeiască se revarsă din inimile lor. Ei posedă starea de desăvârșire.
Prin heruvimi Dumnezeu împarte raze de lumină, iubire și cunoaștere în mod impersonal, universal. Prin heruvimi se dă ochilor sufletești iluminare. Heruvimii strălucesc cu lumina înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu, ei sunt gărzile Luminii, sunt luminați în tainele divine și ale cunoașterii profunzimilor înțelepciunii.
După Dionisie Areopagitul (Despre Ierarhia Cerească, 206 – 207) heruvimii aparțin ordinului superior, între tronuri și serafimi, "șezând în imediata apropiere a lui Dumnezeu (și primind) iluminările primordiale ale Tearhiei (…), aparițiile lui Dumnezeu și cea mai deplină desăvârșire."
Heruvimii, în raport cu Dumnezeu, se caracterizează prin masa de cunoaștere, adică prin revărsarea de înțelepciune; denumirea de heruvim arată pe de altă parte putința de a-L cunoaște și de a-L contempla pe Dumnezeu, de a primi cele mai mari haruri de la lumina Lui.
Ei sunt descriși ca gărzi ale stelelor fixe. Heruvimii protejează toate galaxiile și patronează orice templu religios.
Rudolf Steiner, studiind Vechile Mistere, afirmă că heruvimii, ca și serafimii, de altfel, nu acționează ca izvor al unei substanțe planetare, așa cum fac celelalte ordine angelice. Ei s-au înălțat până în preajma divinității, dincolo de orice sferă planetară.

Heruvimii sunt Vehiculul lui Dumnezeu
În Iezechiel, heruvimii sunt cei care trag carul Domnului, ceea ce simbolizează supunerea, umilința și dăruirea totală față de Dumnezeu, dar și îndemnul pe care ei îl nasc în inimile celor de mai jos, spre a se înălța.
În Psalmul 17 se spune: "Și s-a suit (Dumnezeu) pe heruvimi și a zburat; zburat-a pe aripile vântului". Iată că heruvimii sunt un vehicul divin. Ei și-au abandonat pe deplin voința proprie în fața voinței divine și ridică cele inferioare la înălțarea de sine, iar cele superioare le comunică celor de jos, spre a se îngriji de ele.
Heruvimii sunt descriși ca vizitii ai Carului lui Dumnezeu. Sarcina lor principală în ierarhia cerească este, pe lângă aceea de a intona cântece de slavă lui Dumnezeu, și aceea de a conduce Carul lui Dumnezeu (Merkabah), care are drept simbol cheia Raiului. Merkabah – menționat în Biblie de către Iezechiel – este vehiculul Luminii Divine, folosit de Cel Atotputernic pentru a ne conecta cu tărâmurile spirituale.
În Egipt ei sunt reprezentați acoperiți cu aripi și cu ochi, simboluri ale omniprezenței și omniscienței.
În tradiția rabinică și ocultă, heruvimii sunt considerați ca vizitii sau conducători ai Carului lui Dumnezeu, purtători ai Tronului Său, personificări ale Vânturilor.

Heruvimii Simbolizează Suveranitatea Divină
Din punct de vedere al creației, această ierarhie este poarta dintre nemanifestare și manifestare. Dacă serafimii aparțin pe deplin nemanifestării, stăpânind asupra oricărui act de creație, în gând, cuvânt și faptă, iar tronurile sunt cele cu care manifestarea ia ființă, ordinul heruvimilor se interpune între cele două, având rol de transformator, asemeni unui loc de pornire și întoarcere, de început și sfârșit.
Găsim la ei, ca și la serafimi, capacitatea de a fi omniprezenți în manifestare, prin transcenderea timpului și a spațiului.
Heruvimii ne oferă conștientizarea lor pură și limpede asupra unității întregii creații.
Protectori divini ai întregii manifestări, heruvimii își întind aripile asupra oamenilor, învățându-i calea spre adevăr, spre Dumnezeu, prin intermediul ierarhiilor de mai jos.
Deși ei sunt orientați spre manifestare, urmărind să-i aducă la nivelul lor pe cei deschiși spre cunoașterea de sine, rareori se revelează în fața acestora. Astfel, în reprezentările iconografice ale bisericii ei sunt arătați a avea patru aripi: cu două își ocultează chipul, cu celelalte două zboară.
Pentru Phillon din Alexandria, heruvimii simbolizează cele mai înalte și mai mari forțe divine, suveranitatea și divinitatea.

Heruvimii sunt Păzitori ai Tainelor Dumnezeiești
heruvimi3.jpgHeruvimii sunt caracterizați printr-o înțelegere deplină a tainelor lui Dumnezeu, ai căror păzitori sunt. Astfel, în momentul construirii chivotului legii, Dumnezeu îi spune lui Moise: "Să faci doi heruvimi de aur, să-i faci de aur bătut, ca dintr-o bucată; să faceți heruvimii aceștia ieșind din capac la cele două capete ale lui. Heruvimii să fie cu aripile întinse pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispășirii, și cu fețele întoarse una spre alta; să aibă fața întoarsă spre capac. Să pui capacul pe chivot și în chivot să pui mărturia pe care ți-o voi da." (Exod 25, 18-21)
Heruvimii ne oferă posibilitatea să aflăm misterele vieții, transformând această cunoaștere în înțelepciune. Nu sunt nicidecum acei copilași bucălați din operele de artă, ci acea puritate a spiritului întruchipată în copii care știu că sunt protejați și iubiți pe deplin.
Heruvimii sunt descriși ca păstrătorii, gardienii scrierilor celeste, cei mai buni deținători ai tuturor cunoștințelor. Ei au sarcina de a păstra scrierile Raiului.
În arta asiriană heruvimii erau reprezentați sub forma unor creaturi imense, înaripate, cu fețe umane și trupuri de taur, sfinx, vultur etc..
Ei erau, de obicei, plasați ca spirite gardiene la intrarea în palate și temple.

Intervenții ale Heruvimilor
Heruvimii sunt primii îngeri menționați în Vechiul Testament: Geneză III, 24; Cartea a treia a Regilor VI, 23-29, 32, 35; Iezechiel I, 4-26, X; Apocalipsă IV, 6-9.
În Geneză III, 24: ei păzesc arborele vieții și Grădina Edenului cu spade de foc, de unde provine și apelarea lor ca "flacăra săbiilor care se rotesc".
În Iezechiel I, 10 – 14: patru heruvimi, fiecare cu patru fețe și patru aripi, apar la fluviul Kebar profetului.
În Cartea a treia a Regilor VI, 23-29, 32, 35: cei doi heruvimi ai templului lui Solomon sunt sculptați în lemn de măslin.
În lucrarea Credința Ortodoxă, Ioan Damaschinul îi descrie pe heruvimi ca având "numeroși ochi".
Preafericitul Jean Ruysbroeck Admirabilul a scris în sec. XIV în lucrarea sa Cartea despre Regatul Adoratorilor lui Dumnezeu despre heruvimi.
Camilla Battista Varano (1458-1524) clarisă din Camerino a avut viziunea unui serafim și a unui heruvim.
Mistica germană Mechttild Thaller îi descrie astfel "Heruvimii sunt spadele lui Dumnezeu. Ei sunt înveșmântați în lumina pură și strălucitoare; fețele lor sunt maiestuoase; ele au o anumită asemănare de expresie cu aceea a Sfântului Mihail. Ei sunt înconjurați de foc; în mâna dreaptă țin o spadă de foc. Coroana lor este făcută din raze de soare."
Faimoasa mistică creștină Tereza D’Avilla (1515-1582) a trăit o experiență mistică extraordinară, așa-numita transverberație a inimii sale, generată de un heruvim.
În literatura clasică, heruvimii apar la Dante Alighieri, faimosul poet și inițiat. În cântul 28 al Paradisului din Divina Comedie, Dante descrie întâlnirea sa cu heruvimii:
"94 Și slava o auzeam din cor în cor
spre punctul fix ce-i veșnicul lor ubi,
Și-n veci le-a fi c-a fost din veci al lor.
97  Și Ea văzându-mi gândurile îndoielnice
Ce le aveam, mi-a spus: "în primele rânduri
Tu vezi Serafimii și Heruvimii,
100 Urmează centrul lor cu-așa iuțime
Spre-a fi, cât pot, la fel cu punctul clar,
Și pot a fi, căci au vederi sublime.
106 Să știi c-a lor plăcere-o simt fierbinte
Pe-atât pe cât mai mult ei pot să vază
În Cel ce-i punct de-odihnă-a orice minte.
109 A fi ferice deci se-ntemeiază,
Cum vezi de-aici, pe actul contemplării,
Căci actul de-a iubi de-abia-i urmează.
112 Măsura ăstui văz e plata cării
Din bune-vreri și har cuprinsu-i crește,
Și-așa gradat sporește-n susul scării."
Un comentariu: Dante  auzise îngerii cântând lui Dumnezeu ("punctul fix", 94), în jurul căruia se mișcau neîncetat, pătrunși fiind de către grația Sa. Și Beatrice ("Ea", 97) care a intuit dorința sa de a cunoaște alcătuirea exactă a ierarhiilor angelice care au suscitat atâtea dispute între teologi și înțelepți ("gândurile îndoielnice", 97) i-a furnizat explicațiile necesare. I-a vorbit despre Serafimi și Heruvimi, care cu rapiditatea mișcării secondau legăturile de iubire care îi legau de Dumnezeu (100). Aceste ordine de inteligențe se bucură de o beatitudine care este proporțională cu gradul intensității și a profunzimii viziunii lor despre Dumnezeu (106-108). Beatitudinea celestă (110) este generată de modul în care este văzut Dumnezeu cât și de iubirea în sine.
Heruvimii apar la Shakespeare ca "heruvimii cu ochi tineri".
Milton îi descrie ca "heruvimi guvernatori".
În "Cărțile secrete ale lui Enoh" heruvimii sunt menționați în mai multe capitole:
cap. 19, 3: "Printre ei se află și șase Phoenix-i, șase heruvimi și șase Îngeri cu șase aripi, cei care nu-și opresc niciodată cânturile. Este cu neputință de descris frumusețea vocilor lor, atât de mult Îl bucură pe Domnul când cântă la picioarele tronului Său."
cap. 20, 1: "Apoi Îngerii mei m-au ridicat și m-au dus în cel de-al șaptelea Cer, unde am descoperit o lumină extraordinară alcătuită din corurile compuse din Arhangheli maiestuoși și impunători, din Forțe neîntrupate; din Domnii, din Virtuți, din Stăpâniri, din Heruvimi, din Serafimi, din Tronuri și din cei cu nenumărați ochi. Am văzut de asemenea nouă regimente și stații de lumină Ioanită."
cap. 21, 1: "Heruvimii, Serafimii, Îngerii cu șase aripi și cei cu nenumărați ochi au rămas înaintea Tronului, stând în fața lui Dumnezeu. Ei îndeplineau poruncile Lui și acopereau tot Tronul Său cântând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne și Stăpâne Savaot, Cerul și Pământul sunt pline de slava Ta"."
cap. 22, 3: "Dar la urma urmei cine sunt eu, Enoh, pentru a-L descrie pe Dumnezeu, pentru a descrie prezența Sa inexprimabilă și chipul Său cel minunat? Nu pot nici măcar să descriu nenumăratele Sale atribute și vocile Sale cele atât de variate. Tronul Său este extraordinar și, de bună seamă, nefăcut cu mâinile. De-abia pot descrie Heruvimii și Serafimii și cânturile lor neîncetate..."
cap. 14, 11 și 18: "Acoperișul era precum o boltă înstelată străbătută de fulgere; mai mulți heruvimi strălucitori stăteau în mijloc, iar cerul, deasupra lor, semăna cu un talaz limpede." (…) "Am privit și am văzut înăuntru un tron înalt, asemănător cu cristalul. Tot ceea ce era împrejur strălucea ca Soarele și se auzea vocea heruvimilor."
cap. 20, 1 și 7: "Iată numele sfinților Îngeri păzitori:" (…) "Gabriel cârmuiește Raiul, șerpii [de foc] și Heruvimii."
cap. 61, 10: "Atunci El va chema toate oștile cerești, toți sfinții, Heruvimii, Serafimii, Tronurile, Puterile și Domniile. Și Alesul va fi acolo, însoțit de puterile pământului și ale apei."
cap. 71, 7: "Mai aproape stăteau Serafimii, Heruvimii și Tronurile, care veghează neîncetat și păzesc tronul lui Dumnezeu."
Descrierea heruvimilor ca ființe înaripate, cu multiple capete, servind ca gardieni ai templelor și palatelor, apare în numeroase țări din Orientul Apropiat, precum și în artele și în literatura asiriană, caldeană și babiloniană.
În Talmud, heruvimii sunt echivalentul ordinilor Ophaim sau Hayyoth și se spune că ei rezidă în al șaselea cer sau al șaptelea cer.
Printre operele moderne, amintim tabloul lui Rubens "Glorificarea lui Jaques I", care arată o procesiune a heruvimilor.

Video

video47.jpg

Rugaciune

angel06.gif

Impresii

Daca doriti sa ne trimiteti impresii personale
11.gif

Ganduri inspirate

"De fiecare data cand moare un copil bun, coboara pe Pamant un inger al lui Dumnezeu, il ia in brate, isi intinde aripile mari si albe, zboara impreuna cu el in toate locurile care ii placeau copilului, ii culege un buchet de flori pe care le duce sus lui Dumnezeu, unde vor inflori si mai frumos decat pe Pamant."
Hans Christian Andersen