Prima pagina

Enoh le povesteste copiilor sai ceea ce a vazut

Capitolul 40
Enoh le povesteşte copiilor săi ceea ce a văzut
1 Dragi copii, pot să vă spun că am văzut întreaga creaţie de la început şi până la sfârşit, iar ceea ce vă povestesc, vă povestesc prin gura lui Dumnezeu.

2 Cunosc acum toate lucrurile şi le-am descris în cărţi: cerurile, rostul şi plenitudinea lor, precum şi rostul tuturor oştirilor în mers.
3 Am putut observa, măsura şi descrie stelele şi am văzut cât sunt de multe.
4 Care om le-a văzut vreodată mersul şi naşterea? Nici chiar Îngerii nu au văzut atât de multe, pe când eu pot să le dau acum un nume.
5 Am măsurat Soarele, razele sale şi chiar ceasurile sale. Am putut astfel descoperi toate corpurile cereşti din jurul Pământului. Am descris funcţionarea hranei, a seminţelor semănate, precum şi modul în care acţionează Pământul pentru a produce toate plantele, ierburile şi fiecare floare, cu tot cu miresmele şi numele lor tainice. Am văzut de asemenea norii, organizarea lor, aripile pe care plutesc şi cum cară ei ploaia şi picăturile de apă.
6 Am putut studia multe lucruri din Natură, cum ar fi drumul trăznetului şi al fulgerului pe care mi le-au arătat Îngerii lor păzitori, cheile lor şi mai ales felul în care iau naştere şi cum sunt aruncate cu putere din cer cu un lanţ care le îngreunează şi cum sunt apoi trase din nou sus după ce-şi termină opera distrugătoare pe Pământ.
7 Am descris hambarele, cele ale zăpezii, ale frigului, ale brumei, pe Îngerii care păstrează cheile anotimpurilor şi care umplu cerul de nori fără a goli vreodată jitniţele cereşti.
8 şi am descris locurile unde se odihnesc vânturile şi cum cei care se ocupă de ele le pun pe cântar pentru a le măsura forţa. Apoi, în funcţie de aceasta, suflă asupra lor pentru a le face să străbată Pământul întreg. Unele, împinse aşa de tare, ajung chiar să zdruncine Pământul.
9 De asemenea, am măsurat Pământul, munţii, dealurile şi câmpiile sale, copacii, pietrele, râurile şi toate lucrurile care sunt pe el, precum şi distanţa dintre Pământ şi cel de-al şaptelea Cer, până la cel mai adânc dintre iaduri, precum şi locul judecăţii şi poarta larg deschisă a iadului în care se varsă toate lacrimile.
10 şi acolo i-am văzut pe cei întemniţaţi trăindu-şi durerea în aşteptarea judecăţii.
11 şi, întocmai ca un scrib, i-am descris în timpul judecăţii lor, cu minutele sentinţelor lor şi cu caznele lor.

Foto: Mario Duguay