Intoarcerea ingerilor si noua cosmogonie (3)

Mattew Fox: Pentru mine nu incape indoiala ca civilizatiile anterioare pe care le numim indigene au stiut mult mai multe decat stim noi acum despre comunicarea la distante mari fara tehnologie. Este de asemenea cunoscut de unii sfinti occidentali care au fost fizicieni.

Rupert Sheldrake: Iar tehnologia poate fi oricum de putin folos in comunicarea cu inteligentele din alte parti ale Universului. Programul SETI (cautarea inteligentei extraterestre) finantat intermitent de catre guvernul SUA demonstreaza aceste limitari foarte clar. Presupunerea standard este ca locuitorii unei planete izolate ar emite semnale radio cu logica matematica cu speranta gasirii unei alte specii inteligente undeva in spatiu. Asta este ceea ce astronomul Timothy Ferris numeste scenariul inima singura. < Specii solitare, experte in tehnica cauta specii asemanatoare, dorind comunicarea cu ele >. Chiar daca am receptiona si recunoaste astfel de mesaje de la o planeta din jurul unei stele din apropiere, comunicarea ar fi foarte inceata. Cea mai apropiata stea se afla la 4,2 ani lumina departare, astfel incat, chiar daca am raspunde imediat ne-ar lua 8,4 ani intre mesajul trimis si raspunsul nostru. Galaxia noastra are 100.000 ani lumina diametru, astfel incat ne-ar lua 100.000 ani de mesaje radio ca sa treaca dintr-o parte a Galaxiei in alta si 200 000 ani inainte ca raspunsul sa fie primit. Ce civilizatie ar avea o astfel de viata si un sistem de inregistrare adecvat sa comunice pe perioade asa de mari ? In ceea priveste comunicarea cu locuitorii planetelor de pe alte galaxii, cea mai apropiata galaxie de-a noastra, galaxia Andromeda, este la 1,8 milioane de ani lumina distanta, asfel ca raspunsurile vor lua 3,6 milioane de ani sa ajunga.

Daca transferul de ganduri se poate realiza mai repede decat viteza luminii atunci intrebarea privind comunicarea interstelara si intergalactica capata raspunsuri viabile.

In loc sa ne limitam atentia, doar asupra fenomenelor fizice si a organismele biologice precum noi insine, traind intr-o civilizatie tehnologica, putem explora posibilitatea ca planetele, stelele, galaxiile si roiurile galactice sa aiba o anumita forma de constiinta. Aici, intelepciunea traditionala si experienta inteligentelor cosmice pot fi capabile sa ne ajute, in special stiinta ingerilor a lui Dionisie Areopagitul, Hildegard din Bingen si Toma D’Aquino.

Iau in considerare, de exemplu, posibilitatea ca Soarele sa aiba o constiinta. Nu este chiar o idee fortata in termenii presupunerilor materialiste standard ale stiintei ortodoxe. Materialistii considera ca propria noastra activitate mentala este asociata cu modele electromagnetice complexe in creierul nostru. Aceste modele de activitate electromagnetica sunt in general presupuse ca fiind interfata dintre constiinta si activitatea fizica a creierului.

Se presupune ca, constiinta provine din aceste modele. Insa modelul electromagnetic complex din creierul nostru este foarte asemanator cu complexitatea modelelor electromagnetice din Soare. Soarele este o minge de plasma alimentata de combustibil format in urma reactiilor de fuziune nucleara. Plasma este un gaz ionizat care este foarte sensibil la influentele electrice si magnetice.

Soarele este teatrul unei activitati extrem de complexe a unor modele ritmice de activitate electromagnetia, cu un ciclu de 22 de ani. La fiecare 11 ani, polaritatea magnetica a soarelui aproape se inverseaza: polul nord magnetic se schimba cu sudul sau invers; dupa alti 11 ani, polii se reintorc la pozitia lor anterioara. Aceste inversiuni corespund cu ciclurile activitatii de pe suprafata soarelui. Aceasta reversibilitate este conectata cu cicluri de vibratie armonice complexe, modele de rezonanta a activitatii electromagnetice.

Daca oamenii sunt pregatiti sa admita asocierea constiintei noastree cu aceste modele electromagnetice complexe, atunci de ce sa nu aiba si Soarele constiinta? Soarele poate sa gandeasca. Activitatea sa mentala poate fi asociata cu evenimente electromagnetice masurabile, amandoua pe suprafata Soarelui sau mai adanc in interior.

Daca Soarele este constient, de ce nu ar fi si celelalte stele, de asemenea ? Toate stelele pot avea activitate mentala, viata si inteligenta asociata cu acestea. Si aceasta este, desigr, exact ceea ce se credea in trecut- ca stelele reprezinta lacasul inteligentelor cosmice, inteligente care sunt ingerii.

Mattew Fox: Sunt surprins sa aud ca spui asta. Nu te-am mai auzit vorbind asa pana acum despre Soare si stele. Dar asemenea opinii ar avea mari implicatii pentru credinta. De exemplu, avem nevoie sa ne asezam cercurile de rugaciune in contextul acestui vast, viu, complex si uimitor univers. Atunci ingerii vor fi prezenti la adorare din nou.

Ingerul care are de-a face cu incredibila inteligenta a Soarelui ar trebui sa fie aici. Universul este casa noastra. Acesta este templul lui Dumnezeu. Ingerii sunt atat de des pictati ca si lumina- fiinte ce reflecta lumina lui Dumnezeu. Stiu ca ai fost uimit cand ai citit afirmatia lui Toma d’Aquino care spune ca ingerii se deplaseaza dintr-o parte in alta intr-o clipa. Ai spus ca ti-a amintit de teoria lui Enstein despre lumina. Ce spui de ideea de ingeri ca si fotoni purtatori ai luminii ?

Rupert Sheldrake: Cand Toma d’Aquino discuta despre modul in care ingerii se plimba dintr-un loc in altul, rationamentul sau face parale extraordinare cu ambele teorii- teoria cuantica cat si teoria relativitatii. Ingerii sunt cuantificati; te raportezi la un inger in totalitate sau deloc; ei se misca ca si unitati ale actiunii. Singurul mod prin care poti sa le detectezi prezenta este prin actiune; ei sunt cuantumul actiunii. Si, desi atunci cand actioneaza intr-un loc, apoi intr-altul, din punctul nostru de vedere timpul se scurge in timp ce se misca, din punctul de vedere al ingerilor miscarea este instantanee, timpul este transcens.

Aceasta este similara descrierii lui Einstein despre miscarile unui foton de lumina. Desi noi, ca observatori externi putem sa masuram viteza luminii, din punctul de vedere al luminii insasi, timpul nu se scurge. Si nu imbatraneste. Inca avem lumina de circa 15 miliarde de ani in urma, incepand cu Big Bang-ul in forma radiatiei cosmice de microunde. Dupa tot acel timp, inca ne inconjoara si este in continuare puternica. Asadar, in fizica moderna avem paralele remarcabile cu doctrinele traditionale despre ingeri si cred ca aceste asemanari apar datorita faptului ca se studiaza aceleasi aspecte ale manifestarii ! Cum poate ceva fara masa, fara corp, dar capabil de actiune, sa sa miste ? Ingerii, potrivit lui D’Aquino, nu au masa si nu au corp. Acelasi lucru este valabil pentru fotoni : sunt fara masa, putandu-se detecta doar prin actiunea lor.

Mattew Fox: Asta inseamna ca fotonii sunt nemuritori?

Rupert Sheldrake: Da. Atata vreme cat se misca in viteza luminii din loc in loc. Insa cand actioneaza, se deosebesc prin actiunea lor, astfel ca, in acest sens ajung la un sfarsit; energia lor se manifesta prin actiune. Aceasta, presupun ca ii diferentiaza de ingeri.

Desi sunt asemanari intre fizica moderna si ideile medievale despre ingeri, aspectul stiintei moderne care ridica cele mai interesante intrebari este teoria evolutiei. In Evul Mediu, natura era privita ca fiind fixa: cosmosul, pamantul si formele de viata de pe acestea nu erau privite ca evoluand. In biologie, ideea de evolutie a fost prima oara propusa intr-o forma stiintifica in anul 1858 de catre Darwin si Wallace. In fizica, notiunea de evolutie cosmica a devenit ortodoxa spre sfarsitul anilor 1960 ca o consecinta a teoriei Big-Bang privind originea Universului. Acum privim totul ca o evolutie in natura . Asta inseamna ca este o creativitate continua in toate sferele naturii. Este oare doar o chestiune de intamplare cum cred materialistii? Sau acolo sunt inteligentele calauzitoare in procesul de evolutie?

Din cate stii, unul dintre primele persoane care a explorat aceasta posibilitate a fost Alfred Russel Wallace. Dupa ce el, impreuna cu Darwin au publicat teoria evolutiei prin selectie naturala, Darwin a continuat sa dezvolte un materialism sumbru care acum patrunde gandirea neodarwinista, doctrina ortodoxa a biologiei academice. Toata evolutia trebuie sa se fi realizat din intamplare si prin legi inconstiente ale naturii ceea ce nu are sens si scop.

In contrast, Wallace a ajuns la concluzia ca evolutia a implicat mai mult decat selectia naturala si a fost calauzita de inteligente creative pe care le-a identificat ca ingeri. Opinia este insumata in cartea sa Lumea vietii: O manifestare a puterii creative, minte directiva si scopul ultim. Auzim multe despre Darwin astazi dar nu auzim prea multe despre Wallace. Sunt fascinat de faptul ca aceste doua conceptii diferite despre evolutie au fost exprimate de cei doi fondatori ai teoriei evolutiei; ei au aratat ca evolutia poate fi interpretata in moduri foarte diferite. Daca esti materialist, creativitatea evolutiei poate fi doar o problema de intamplare. Dar daca crezi ca sunt alte forte sau inteligente, in Univers, atunci exista alte surse posibile de creativitate, fie ca ii numiti ingeri sau nu.

Mattew Fox: Da, simt foarte puternic ca in timp ce o cosmogonie vie revine, ingerii se intorc. In cartea mea Venirea Cristului Cosmic am subliniat termenul "ecumenism profund". Pentru mine, ecumenism profond merge dincolo de nivelul religiilor lumii corelandu-se intre ele prin lucrarile teologice si doctrina, intrand mai mult in traditiile lor mistice si realizand impreuna rugaciune si ritual.

Toate traditiile religioase pe care le cunoastem au ceva de spus despre ingeri, spirite diferite de fiintele umane. Buck Ghosthorse, un profesor de spiritualitate din Lakota mi-a spus odata: <Ceea ce voi crestinii numiti ingeri, noi indienii numim spirit>. Acesta este un termen comun pe care toate traditiile noastre le unesc astazi intr-un ecumenism profund. Ingerii nu sunt etichetati ca si budisti, musulmani, hindusi, luterani, anglicani si romano-catolici; ei sunt dincolo de religiii. Cu siguranta, ingerii vor face parte din miscarea unui ecumenism profund. Traim intr-un moment in istorie cand noi, ca fiinte umane trebuie sa ne intrebam : ce avem in comun? Limitele se topesc intre cultura si religii. Merita sa avem o discutie serioasa a traditiei noastre despre ingeri, recunoscand propria traditie suficient de bine astfel ca atunci cand intalnim ingeri si spirite din alte traditii, nu suntem pusi in afara sau amenintati de ei. In schimb, putem sa cautam legaturile comune, adevarurile comune printre traditii.

Traditiile samanice ale lumii sunt foarte importante in cautarea noastra despre destin, in zilele noastre. Popoarele indigene au trait si supravietuit mii de ani in conditii dificile, vreme aspra si epoca de gheata; ei au avut de descoperit moduri de a crea comunitatea, vindecare, educatie si invatare. Exista o stiinta extraordinara aici care a fost aproape pierduta, si care are legatura cu spiritele si cu ingerii. In timp ce ma rugam cu poporul american am experimentat vestigii din aceasta care umple un gol in propria experienta religioasa; stramosii nostri celti de asemenea, au avut o teologie foarte buna a ingerilor si spiritelor protectoare.

Rupert Sheldrake: Da, constienta spiritelor este fundamentala in experienta practica a fiecarei traditii, poate din momentul in care am devenit oameni. Acesta poate fi punctul de baza privind experienta religiilor. Este esential ca in traditiile crestina, ebraica si islamica ca si in traditiile hinduse si budiste sa existe o prezenta continua, o diversitate de spirite. Chiar si in credintele monoteiste, nu gasim o negare a ingerilor. Acest vechi fir al experientei religioase nu este negat, ci mai degraba amplificat de avolutia de mai tarziu a religiilor.

Mattew Fox: Totusi, noi avem un moment in istoria umana cand aceste spirite au fost excomunicate si acest lucru s-a petrecut in epoca moderna. Asta arata ce ruptura uimitoare si pervertire a avut loc in constiinta umana in ultimele secole cand am incercat sa divortam noi insine de relatia cu ingerii si spiritele. Cred ca acest lucru ajuta sa se explice pretul pe care l-am platit in termeni de dezastre ecologice, razboi si lacomie. Poate ultima secularizare a relatiilor noastre este de a alunga ingerii intr-o zona a ridicolului sau sentimentalismului.

Rupert Sheldrake: Sau sa-i reducem doar la manifestarile psihicului nostru. Multi oameni moderni ar spune: < Bine, oamenii experimenteaza ingeri. Insa acestea sunt doar nascociri ale propriei lor imaginatii. Ingerii nu exista; ei sunt subiectivi, in mintea oamenilor >.

Nu este dificil pentru oameni sa accepte existenta subiectiva a ingerilor. Marea provocare este de a recunoaste existenta obiectiva a inteligentelor nonumane si asta-i provocarea cu care ne confruntam.

Mattew Fox: De asemenea, cred ca ar trebui sa largim ecumenismul profund la stiinta insasi. Care sunt implicatiile stiintei actuale privind redescoperirea bogatei, profundei si vastei aprecieri a ingerilor pe care o gasim in traditia occidentala, la Dionisie Areopagitul, Hildegard din Bingen si Toma d’Aquino.

Rupert Sheldrake: Aceasta un aspect foarte important, pentru ca ceea ce stiinta ne reveleaza astazi merge dincolo de tot ceea ce traditia in trecut a fost capabila sa zareasca. Ei nu aveau radiotelescoape sau un sens al vastitatii universului fizic pe care stiinta l-a deschis, sau o cunostere a varietatii corpurilor ceresti sau povestea evolutiei cosmice. In timp ce parasim vechea masina a universului si ne deplasam spre un sens mai organic a evolutiei naturii, trebuie sa intrebam ce tipuri de constiinta sunt acolo in univers, in afara de a noastra.