Prima pagina arrowDaruire fata de semeni

Daruire fata de semeni

Îngerii păzitori intervin în permanență pentru a-și ajuta protejații să își realizeze misiunea spirituală primită de la Dumnezeu, care nu urmărește numai persoana în cauză, ci și o întreagă comunitate spirituală sau un întreg grup de oameni ai lui Dumnezeu. Din această perspectivă, viața Juanei de la Cruz reprezintă un exemplu dintre cele mai uimitoare.

juana_de_la_cruz.jpgJuana a fost ghidată de îngerul ei păzitor din fragedă pruncie, el apărându-i frecvent pentru a o sfătui, încuraja și pentru a o corecta când era nevoie. El era îmbrăcat cu o robă lungă, de un alb strălucitor, având brodate cu fir auriu versete din Biblie pe faldurile veșmântului său și pe sandale. El avea fața strălucitoare și purta o coroană de diamante și o cruce de aur. Þinea în mâini un stindard pe care erau reprezentate simbolurile Sacrificiului Cristic sau imaginea Fecioarei Maria înconjurată de îngeri. Plină de respect pentru el, Juana i se adresa mereu cu formula "Frumusețea voastră".  El i-a mărturisit sfintei că a fost odinioară îngerul Regelui David, iar apoi al lui Grigore de Nazianz (329-389) și al Papei Grigore cel Mare (540-604), amândoi doctori ai Bisericii. Cu siguranță el își implinise bine menirea alături de ei, deoarece ajunseseră, după cum spunea el, în Cerurile superioare Corurilor Angelice, datorită gradului lor foarte elevat de sfințenie.

La cincisprezece ani, ea fuge într-o seară din casa părintească pentru a se sustrage unui aranjament de căsătorie pus la cale de părinții săi. Îmbrăcată în veșminte de bărbat, adolescenta urmărea să ajungă la mânăstirea fransciscanelor din Cubas, aflată la două leghe de domiciliul ei. Din nefericire, în drumul ei, Juana l-a văzut îndreptându-se spre ea  exact pe pretendentul pe care părinții ei i-l destinaseră. Dar în același timp, ea l-a auzit pe îngerul ei păzitor șoptindu-i în ureche: "Avansează în forță! Dumnezeu te va ajuta!" ªi într-adevăr, tânărul a trecut pe lângă ea fără să o observe și fără să îi acorde nici o atenție.

Admisă ca servitoare la călugărițele din Cubas, ea se obișnuiește cu mânăstirea în timp de câteva luni, până în mai 1497. Surorile și-au dat seama că făcuseră o alegere bună primind-o alături de ele, deoarece Juana era foarte harnică și excela în toate activitățile. Rând pe rând, bucătăreasă, infirmieră, portăreasă, sacristină, ea nu se fofilează niciodată și dovedește mereu o pietate extraordinară. Ca un noroc, se dovedește ca ea are chemare spirituală. Numai absența dotei o împiedică să ceară admiterea ei ca soră cu drepturi depline. Totuși, virtuțile ei remarcabile fac ca în cele din urmă să fie aleasă stareță, pe 3 mai 1499, când abia împlinise vârsta de 20 ani. Ea a îndeplinit această funcție timp de șaptesprezece ani.

angel169.jpgSfătuită de îngerul ei păzitor, Juana de la Cruz reformează comunitatea  spirituală în care se afla și care devenise în timp un pic cam relaxată. Cu sprijinul Cardinalului Cisneros, ea stabilește un nou regulement, mult mai strict, pe care îl ghidează remarcabil. Aceasta nu este de mirare deoarece îngerul ei păzitor o asista în permanență șoptindu-i ce trebuia să facă. Astfel, ea putea intra în legătură și cu îngerii păzitori ai surorilor ei, ceea ce făcea ca totul să devină mult mai limpede și mai ușor. Nici Fecioara Maria nu a omis să intervină în guvernarea stareței Juana de la Cruz. Într-o zi de martie, Ea s-a arătat în fața Maicii Juana înconjurată de îngeri și de sfinți și a invitat-o să o urmeze. Cortegiul a parcurs mânăstirea pentru a binecuvânta toate chiliile și camerele și îngerii au depus coronițe de flori pe capetele celor mai pioase măicuțe.

Îngerul păzitor al Maicii Juana  a intervenit și el de multe ori foarte concret în guvernarea mânăstirii, ajutând-o pe Maica Juana să limpezească relațiile politice și ecleziastice ale locului. El i-a sugerat de asemenea să extindă și să renoveze clădirile, indicându-i ce construcții să mai realizeze. Într-o zi, în timp ce vizita un șantier, Maica Juana a fost cuprinsă brusc de extaz și a început să se ridice de la sol, aflăndu-se într-un echilibru precar deasupra unei grămezi de pietre, de unde i-ar fi fost foarte greu, în mod normal, să revină. În timp ce oamenii o  priveau și încântați, și speriați, un copil a rostit pentru toți cei care se mirau prea mult: "Cum ar putea ea să cadă de acolo, dacă îngerii o susțin?"

Îngerul păzitor obținea de la Dumnezeu datele neceseare pentru a o sfătui pe protejata sa, aceste cunoștințe uimindu-i și pe cei mai mari meșteri și savanți. Oamenii veneau de departe pentru a o consulta pe stareța Juana în special în legătură cu construcțiile pe care aceasta le realiza și care dovedeau calități uimitoare, nemaîntâlnite. Ea vorbea uneori în arabă, în latină sau în bască pentru a se face înțeleasă de diverși ascultători, printre care s-a numărat la un moment dat și împăratul Carol Quintul. Sora Maria Evanghelista a transcris cuvintele pe care Maica Juana le rostea fiind în extaz și acestea acoperă un număr de 454 pagini! Miracolul predicilor a durat 13 ani până când autoritățile ecleziastice au interzis acest gen de manifestare. Dar Inchiziția nu a avut nimic de obiectat cu privire la fondul situației.

Îngerul păzitor a condus-o pe Maica Juana într-o viață anterioară și apoi a susținut-o în timpul stigmatizării ei care a avut loc într-o sfântă vineri a anului 1524. El i-a asistat pe cei aflați în agonie pe care ea dorea să îi susțină și a consolat sufletele din Purgatoriu pentru care Maica Juana se ruga. În final, îngerul i-a anunțat Juanei momentul morții și a asistat-o până în ultima clipă, petrecută pe 3 mai 1534.

În 1622 când mormântul stareței a fost deschis, corpul ei a fost regăsit intact, emanând un parfum suav, paradisiac. Ea emana în jurul ei același parfum și când era în viață și le spunea celor care o întrebau că se datorează prezenței îngerului ei păzitor.  

angel166.jpgPreafericita Maria Vittoria Fornari Strata (1562-1617), fondatoarea Annociadei Celeste, atribuia și ea parfumul paradisiac de care era învăluită permanent prezenței îngerului ei păzitor:

"Da, îngerii noștri păzitori miros atât de frumos!"

Cazul  Juanei de la Cruz, un model al misticilor din perioada barocă, este excepțional. Cazul ei nu este însă unul izolat deoarece și alții au beneficiat, deși poate nu chiar atât de spectaculos, de asistența îngerilor în timpul împlinirii misiunilor lor spirituale. Astfel, Filip cel Lung (+1259), tovarășul sfântului Francisc, a fost și el instruit de îngerul lui păzitor. El a primit multe informați iluminatoare de la acesta cu privire la viețile sale anterioare și la comportamentul sufletelor în alte dimensiuni ale manifestării. Toate aceste revelații l-au convins pe sfântul Francisc să îl numească pe Filip confesorul mânăstirii fondate de sfânta Clara. Mai târziu, Grigore al IX-lea l-a numit și el pe Filip inspectorul general și superiorul tuturor mânăstirilor și așezămintelor spirituale. 

Religioasa augustină Maria Caterina Brugora (1489-1529), o mistică milaneză pe cât de remarcabilă pe atât de necunoscută, se bucura de viziuni frecvente ale îngerului ei păzitor care o învăța despre Patimile Mântuitorului în timpul lungilor sale extazuri cotidiene, dar și despre destinul tulburat al Italiei și al Franței din acea vreme. Maria Caterina nutrea o devoțiune exemplară față de îngerul ei păzitor. El o grația adesea cu prezența sa divină, o învăța numeroase lucruri și îi dezvăluia multe mistere, iar în timpul întâlnirilor lor extatice, a contemplărilor mistice și a viziunilor, el o consola pentru amărăciunea care îi apăsa sufletul.

Deoarece viziunile pioasei călugărițe descriau situația Italiei dintr-o perspectivă politico-profetică, ea era consultată de numeroase personaje eminente ale timpului său, mai ales de cardinalul Frédéric Borromée și Claude Briçonet. Sfaturile ei înțelepte și armonios integrate împreună cu iluminările profetice pe care le primea au făcut din Maria Caterina Brugora un consilier ascultat, care se ruga  și muncea neobosit pentru pace.

În Franța, venerabila Ana de Xainctonge (1567-1621), fondatoarea Ursulinelor din Dộle, era și ea foarte apropiată de îngerul ei păzitor. Cronicile povestesc că ea nu intra și nu ieșea din chilia ei fără să îi facă îngerului o reverență profundă. El de obicei mergea în fața ei, dar atunci cănd participa la tainele bisericești, el îi stătea în spate. El îi vorbea așa cum un frate vorbește surorii lui, iar când dorea să îi comunice ceva, el o atingea la urechea dreaptă. El o asista în guvernarea congregației sale și o ajuta în  redactarea scrisorilor, mai ales a circularelor spirituale: "Credeți că îngerii noștri păzitori, pe care Dumnezeu i-a însărcinat să ne ghideze, sunt mai puțin fericiți decât heruvimii care îl contemplă și îl iubesc pe Dumnezeu? Vă asigur că îngerii noștri buni nu îi invidiază pe ceilalți deoarece ei își împlinesc propria vocație. Ei ne instruiesc și ne păzesc pentru că Dumnezeu o dorește."

Cu trei zile înainte de moartea ei, la capătul a 19 luni de infirmerie, tovarășele sale au auzit o voce melodioasă venind din camera sa, ca dintr-o conversație. Când Maica de Boisset, care o succeda ca Maică Superioară, a intrat într-un final în încăpere, ea a văzut-o pe fondatoare cu fața strălucind de bucurie spunând că îngerul ei păzitor venise la dreapta ei, ca o lumină, și o sfătuise să se spovedească pentru ultima oară și să se pregătească de moarte. 

angel167.jpgAnei de Saint-Augustin (Ana de Pedruja, 1555-1624) discipolă a Sfintei Tereza d΄Avila, un singur înger păzitor nu îi era suficient. În timpul unei mari încercări spirituale, în timp ce era însărcinată cu misiunea de a se ruga în continuu la Vilaneuve, ea se plângea Domnului care i-a apărut atunci înconjurat de doi îngeri de o frumusețe excepțională. "Nu te mai plânge căci îți voi da acești doi îngeri să te asiste!" Era vorba de îngerul ei păzitor și de îngerul care o ajuta în misiunea ei. Într-o zi, acesta din urmă i s-a arătat și i-a pus pe umeri o cruce foarte grea, ca semn al încercărilor pe care urma să le întâmpine. Apoi, în semn de consolare, ea a vizitat Sfântul Sacrament Iisus care era reprezentat în picioare, înconjurat de îngeri în adorație și răspândind lumină, astfel încât întreaga capelă era iluminată perfect. Cei doi îngeri au asistat-o permanent în timpul guvernării sale și au continuat să o viziteze și după aceea. 

Uneori și preoții simpli primesc de la Dumnezeu un înger suplimentar care să îi ajute în "ministerul" lor și în ghidarea  spirituală a sufletelor pe care ei le au în grijă.  Metchilde Thaller a văzut un astfel de înger provenit din Corul angelic al Domniilor:

"Veșmântul magnific al acestui înger avea o culoare foarte luminoasă și clară. Sceptrul din mâna lui stângă strălucea ca razele soarelui. Mâna lui dreaptă era liberă, fiind mereu pregătită să îl susțină pe preotul respectiv, să îl conducă și să îl binecuvânteze."


Ea însăși a primit un al doilea înger păzitor, din Corul Arhanghelilor, însărcinat să o ajute în misiunea ei reparatoare:

"El este serios și înveșmântat în verde"


Symphoroza Chopin îl vedea adesea pe îngerul suplimentar al președintelui Franței, care la rândul lui primea inspirații și ordine de la Arhanghelul Mihail, protectorul Franței. "Dar, adăuga ea, foarte rar președintele îl asculta pe unul sau pe celălalt! ªi ar fi avut numai de câștigat din acest lucru!"

În intervențiile lor în cadrul misiunilor anumitor persoane, îngerii dezvăluie uneori anumite mistere, vorbesc despre viitor sau revelează anumite lucruri ascunse necesare pentru bunul mers al operațiunii respective. Astfel, tradiția ne povestește despre Ciril al Constantinopolului, pustnic de pe muntele Carmel, care fusese trimis pentru 10 ani  ca misionar în Armenia, de către Brocard,  preotul general al Ordinului religios respectiv. Într-o zi din 1185, în timpul celebrării unei mese în onoarea sfântului Hilarion (21 octombrie), un înger i-a apărut lui Ciril ținând în mână o tijă plină de crini și două table de argint pe care erau înscrise în greacă destinul Imperiului bizantin și schizma dintre Orient și Occident.

În 1239, un înger i-a arătat papei Grigore al IX-lea un suflet care urca la cer, escortat de numeroși îngeri: "Acesta este sufletul preafericitului Cezarie din Spira, care a murit ca martir pentru a apăra legile divine. Mulți alții sunt încă persecutați pentru aceeași cauză, iar tu vei da socoteală în fața lui Dumnezeu pentru că ai dat generalului dreptul să îi maltrateze pe cei mai zeloși membrii ai Ordinului religios!"

Impresionat de această viziune care i-a revelat faptele rele pe care el le ignora, pontiful a ținut cont de sfatul fraților mineri și, obținând acordul lor, el l-a susținut pe fratele Elie, contestatul succesor al lui Francisc din Assissi. 

La sfârșitul anului 1830, doi îngeri au anunțat-o în avans pe preafericita Anna Maria Taigi despre alegerea suveranului pontif, cardinalul Mauro Cappellari, înfățișându-l pe acesta în fața ochilor ei spirituali, cu cheile și tiara deasupra capului. În realitate, el chiar a fost ales pe 6 februarie 1831 și a primit numele Grigore al XVI-lea.

Pentru Clotilde Micheli, a cărei viață a fost un colocviu permanent cu îngerii, aceștia au intervenit ca să o anunțe despre pericolele care îi pășteau pe cei apropiați ei. Câteodată, ea îi spunea fratelui ei mai mare să nu se ducă pe o anumită stradă sau într-un anumit oraș unde el își propusese să ajungă. Când el vroia să înțeleagă de ce, ea îi răspundea: "Îngerul păzitor mi-a zis să nu te duci acolo!" Dacă, fratele se ducea totuși acolo unde fusese sfătuit să nu se ducă, de fiecare dată se confrunta cu anumite probleme sau situații dezagreabile. Câteodată, în timpul rugăciunilor sale, îngerul îi arăta sfintei ce se va petrece cu apropiații ei daca se vor duce în cutare sau cutare loc. Ea îi avertiza pe aceștia mereu, cu multă bunătate, dar dacă ei nu o ascultau, atunci suportau consecințele.

Într-o seară, toată familia era reunită la cină. Deodată, Clotilde i-a spus Fortunatei să se ducă la cumnata ei și să îi prepare o ceașcă plină de cafea și un pat călduros, pentru că soțul acesteia și fratele lor avusese un accident în drum spre casă. Ea însăși s-a ridicat și a pornit în cautarea fratelui ei pe care l-a găsit prăbușit pe o stradă mai lăturalnică. Ea i-a acordat acestuia primul ajutor cu multă tandrețe, și apoi cu ajutorul unui trecător l-a condus până acasă.

angel168.jpgChristine de Markyate (1097-1161) a primit de la îngerul ei păzitor mesajul să comunice toate viziunile sale. Această fată a unui negustor bogat din Hudington, aflat aproape de Canterbury, a făcut legământ de virginitate și a refuzat să se mărite cu alesul părinților ei. Deși soțul ei ar fi fost bogat, nobil și bine făcut, ea a preferat să se sustragă întâlnirilor nocturne cu el și să fugă în cele din urmă, în noaptea nunții, asistată de îngerul ei păzitor. După ce a obținut într-un final separarea și anularea căsătoriei de către Thurstan, episcopul de York, tânăra femeie s-a stabilit ca anahoret aproape de mânăstirea Saint Albain. Ea a primit mesaje  din partea Cerului pe care trebuia să le comunice abatelui Geoffroy. Dar, în pofida insistențelor sale, acesta din urmă nu s-a arătat deloc interesat astfel încât a fost necesar ca o cohortă de îngeri să vină la el într-o seară și să îl convingă să accepte să o ghideze pe tânăra fecioară și să o ajute în misiunea ei spirituală. Revenită la Markyate, ea va fonda o comunitate de călugărițe, pe care o va coordona cu înțelepciune până la moarte. 

Contemporana ei germană, benedictina Elisabeth de Schonau, detesta să comunice revelațiile pe care le primea din partea Cerului. La insistențele fratelui său Egbert, abate al benedictinilor din vecinătate, ea i-a dictat acestuia Liber Viarum-ul său. Ea a estimat că a făcut un gest bun deoarece în timpul slujbei ulterioare îngerul ei păzitor a vizitat-o și i-a spus să dăruiască lucrarea episcopilor din Treves, Mayence și Koln, și să le spună acestora să instruiască oamenii după conținutul ei. 

Colomba Tofanoni
(1582-1655), dominicană din Siena, era asistată în permanență de îngerul ei păzitor în redactarea revelațiilor sale. Ea l-a numit confesorul ei, care nu numai că o limpezea, ajutând-o să-și exprime gândurile, dar care i-a și dăruit din partea lui Dumnezeu harul sfaturilor și al profeției. Autoritățile ecleziastice au apelat la serviciile Colombei de mai multe ori. În plus, ea se ridica de la pământ atunci când se deplasa și mergea cu o viteză extraordinară, de parcă nici nu ar fi atins pământul, conform devizei: "Bunătatea lui Cristos ne impulsionează și ne grăbește!" 
Orice reproducere, integrala sau partiala, a acestui articol, fara acordul scris al site-ului angelinspir.ro, este strict interzisa si se pedepseste conform Legii drepturilor de autor.

Video

video47.jpg

Rugaciune

angel06.gif

Impresii

Daca doriti sa ne trimiteti impresii personale
11.gif

Ganduri inspirate

"Dumnezeu le-a poruncit ingerilor Lui sa te protejeze pe toate drumurile tale, sa te tina in brate pentru ca tu sa nu-ti lovesti piciorul de vreo piatra."
Psalmi 90, 11-12